Ce facem cu diploma?

Săptămânile trecute, eram la masă cu o prietenă care îmi povestea de verișoara ei care a absolvit la Limbi Străine, dar acum lucrează în ceva IT, nici ea nu era prea sigură. O chestie cu clienți și cu calculatoare, în care nu figurau deloc limbile străine. Mulți tineri români (și nu numai) sunt în situația verișoarei sale.

E o întrebare care la 20 de ani, mă bântuie adesea. Am auzit-o recent într-un spectacol de teatru și m-am trezit dând din cap, deși până atunci, nu-mi prea plăcuse spectacolul. Într-adevăr, ce facem cu diploma?

Săptămânile trecute, eram la masă cu o prietenă care îmi povestea de verișoara ei care a absolvit la Limbi Străine, dar acum lucrează în ceva IT, nici ea nu era prea sigură. O chestie cu clienți și cu calculatoare, în care nu figurau deloc limbile străine.

Mulți tineri români (și nu numai) sunt în situația verișoarei sale, au urmat sau urmează o facultate doar ca să spună că au făcut ceva. Pentru că oamenii se uită ciudat la tine când le spui că ai 20 de ani, dar nu ești student. Și ajung de multe ori cu la douăzeci și ceva de ani, cu diploma în mână, și își dau seama fie că nu-i pasionează cu adevărat subiectul, fie că nu prea au ce face cu diploma. Mie mi se pare tare absurd, să urmezi o facultate și apoi să mergi pe un cu totul alt domeniu. Adică foarte bine, dacă domeniul ăla te face fericit, dar de ce a mai trebuit să pierzi trei-patru ani din viață pe băncile facultății?

Avem, în același timp, un noroc teribil și un ghinion uriaș.

Trăim într-o epocă în care diploma devine opțională. Sunt o grămadă de joburi, online și nu numai, unde nici măcar nu ești întrebat ce facultate urmezi sau ai absolvit. În schimb, ești întrebat ce poți să faci. Scrii? Bun, arată-ne un blog, un CV, arată-ne cum scrii. Pictezi, creezi, ai o afacere online, faci brățări și le trimiți în toată țara. Ești antreprenor.

Gândește-te un pic la cât potențial de afacere are Internet-ul și faptul că suntem conectați la întregul glob. În multe domenii, nu mai ai nevoie să petreci ani și ani studiind subiecte care nu te interesează de fapt, doar ca să primești mai apoi o hârtie care spune da, omul ăsta știe ce face.

Poți să arăți direct, în secunda asta. Poți să-ți arăți munca întregii lumi instant și să lași alți oameni să decidă dacă ești bun sau nu, dacă tu chiar știi ce faci.

Desigur, asta nu înseamnă că facultatea nu mai are niciun sens. Există foarte multe domenii în care excelezi mult mai greu fără o facultate sau o diplomă, în care într-adevăr, ar fi nevoie de un om care să afirme că nu faci prostii.

Dar sunt atâtea lucruri pe care poți pur și simplu să le faci. Poți să scrii un blog și să-l monetizezi, poți să te apuci de marketing (care, să fim serioși, se-nvață cu practica nu cu manualul), să publici o carte pe Amazon, să te apuci să vinzi bijuterii handmade sau lumânări parfumate sau săpunuri bio. Poți să devii YouTuber (serios, tu știai că există puști pe YouTube care câștigă mai mult jucându-se decât câștigau ai tăi, cu tot cu diplomele lor?). Poți să creezi un podcast, care e un fel de show radio doar al tău, pe care-l pui pe net și-l ascultă lumea. Incredibil, nu?

De neconceput acum treizeci de ani. Dar nu mai suntem acum treizeci de ani, suntem acum, și posibilitățile sunt infinite.

Nu-mi trebuie o diplomă pentru niciunul din lucrurile de mai sus. Și nici pentru multe altele. Nu zic că de astăzi, putem să renunțăm toți la facultate, spun că de astăzi, e o opțiune.