Dacă te uiți prin hârtiie companiilor care le-au ridicat, cele mai multe dintre construcțiile înălțate după anul 2000 ar trebui să reziste și la un cutremur de opt grade. Când mergi să le pipăi, ai sentimentul că la un cinci grade devin praf și pulbere. E greu să dai vina pe cineva, căci, în principiu, toată lumea se ascunde în spatele a sute de pagini care nu pot salva vieți.

Totuși, părerea noastră, ca și cea generală, este aceea că firmele ce ridică noile construcții sunt cele ce ar trebui să lucreze cu mult mai multă grijă, și, în cazul în care sunt prinse că fac rabat la calitatea antiseismică, să fie drastic și rapid sancționate, și clădirile în cauză să fie urgent reabilitate la o calitate ce îi pune pe locatari la adăpostul catastrofelor telurice sau demolate.

În cazul clădirilor noi, este dificil să vezi cu ochiul liber defectele ascunse, pe care poate doar un inginer de structură le-ar putea sesiza corect.

Totuși, sunt cazuri în care se vede clar că lucrurile nu sunt tocmai în regulă. Acum avem un exemplu unde avem îndoieli rezonabile că imobilele sunt sigure pentru locatarii săi.

Ce cumperi, un apartament sau un cavou la etaj?

Este vorba despre complexul Ivory Residence Pipera de pe Strada Pipera nr 1 (în cunoscutul Rond OMV). Și iată ce ne-a îndemnat să tragem, prin acest articol, un semnal de alarmă către autoritățile de resort, dar și către potențialii cumpărători ai apartamentelor din aceste șase imobile.

Conform site-ului, ”Construcția blocurilor este concepută și executată în sistem monolit (pereți turnați din beton armat  și cărămidă 30 cm –“noi am vazut numai BCA”), aspect ce conferă o rezistență deosebită, dar și o calitate fonică foarte eficientă”. Cu aspectul fonic nu știm cât de ok este, dar avem îndoieli când vine vorba despre construcția în sine, și vă vom spune și de ce.

Dezvoltatorii Ivory Residence Pipera au cumpărat acest teren pe care erau deja ridicate niște structuri de beton pentru șase blocuri .

Aceste structuri de beton erau înălțate pe circa 1-2-3 etaje, și au fost construite în… anul 2007!?

Adică acum 14-15 ani, ani în care aceste structuri au stat direct în bătaia tuturor intemperiilor știute, de la ploi, zăpadă, și temperaturi mult sub zero grade la zile de caniculă, vipie curată și toate celelalte neajunsuri. Peste aceste structuri care au avut parte de toate intemperiile posibile vreme de 14-15 ani, dezvoltatorii au ridicat structuri noi, până la etajul șapte sau opt?!

La clădirile încă nefinisate se pot vedea de la distanță fisuri între vechiul beton și cel nou. Și, foarte probabil, fierul din componență este ruginit în mare parte, acolo unde ploaia și-a făcut treaba milenară. Iată de ce credem că aceste clădiri trebuie neapărat inspectate de instituțiile în drept pentru a se asigura că nu reprezintă un pericol pentru noii proprietari, mai cu seamă, Doamne Ferește!, în cazul unui cutremur de proporții.

Și betonul se face praf

Specialiștii pe care i-am consultat pentru acest articol ne-au spus că, deși betonul și betonul armat sunt cele mai populare și sigure materiale de construcție de pe piață, anumite condiții de mediu (ploaie, gheață sau substanțele chimice din aer), în prezența unei calități slabe a betonului, pot afecta grav integritatea structurii construite.

În cazul nostru, avem de a face cu structuri de 1-2-3 etaje care, vreme de 14-15 ani au fost exact la discreția acestori factori, pentru ca apoi, peste ele să se ridice noi structuri, foarte grele, de încă 5-6 etaje… Nu e cazul să ne întrebăm ce cumpără noii locatari, de fapt?

Iată ce se mai întâmplă în cazul betonului, și despre factorii ce îi slăbesc calitatea și mai ales rezistența.

În timp, intră în joc un proces numit carbonatare, adică structura devine susceptibilă corodării, din cauza factorilor fizici sau chimici. Carbonatarea duce până în punctul în care adâncimea neutralizării ajunge la oțelul armat și distruge stratul de protecție.

Mai mult, produşii acestei reacţii chimice (rugina) au un volum mai mare decât elementele anterioare, care poate cauza crăpături. În timp, suprafaţa betonului se desparte de armatură şi expune elementele oţelului armat. Din acest moment, carbonatarea se accelerează şi întreaga structură devine afectată.

Video shows South Florida building collapse

În alte cuvinte, coroziunea fizică a betonului poate fi descrisă ca influenţa distructivă a îngheţului asupra betonului umed, dar este cauzată de abraziune, deteriorare mecanică, impactul schimbării sarcinilor preluate sau de către suprasarcini.

Dioxidul de carbon (CO2) din aer, sub efectul umezelii, conduce la carbonatarea betonului, de care spuneam mai sus. Printre altele, aceasta conduce la neutralizarea betonului, reducându-i alcalinitatea. Ca rezultat, betonul își pierde proprietățile protectoare și anticorozive pentru oțelul armat.

Mai mult, ploaia spală compușii de carbon ușor solubili, (proces care devine vizibil prin decolorare), reducându-i rezistența la tracțiune, dar și porozitatea. Ulterior, conduce la coroziunea oțelului armat din structura de beton. Aceasta se manifestă, în special, în cazul clădirilor mai vechi. (Oare o structură care a stat 14 ani în aer liber, total neprotejată nu a ”beneficiat” de toate probleme?)

Ce vrem să știm

Credem că ne aflăm într-o poziție cât se poate de legitimă, atunci când ridicăm aceste semne de întrebare la adresa clădirilor Ivory Residence Pipera. Mai cu seamă pentru prezumtivii cumpărători care nu dau deloc puțini bani pentru un apartament în această locație.

Potrivit site-ului Ivory Residence Pipera, un studio începe de la 59.600 de euro, plus TVA (pentru 37 metri pătrați), un apartament de două camere începe de la 86.000 de euro, plus TVA (la pentru 59,50 metri pătrați) și apartamentele de trei camere costă de la 130.100 euro, plus TVA (pentru 83,08 metri pătrați).

La asemenea costuri, cumpărătorii au tot dreptul să știe dacă, la primul cutremur mai serios, e posibil să își piardă și banii și viața, într-un cavou mult prea scump. Ceea ce sperăm să nu se întâmple nimănui, indiferent de construcție rezidențială dar, o întrebare nu a făcut rău nimănui…