„Legea pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 schimbă modalitatea de numire a membrilor Consiliului Concurenței, introducând totodată și o serie de modificări în modul de funcționare a acestei autorități. Menționăm că, în cadrul controlului anterior de constituționalitate, prin Decizia nr. 641/2020, Curtea Constituțională a stabilit constituționalitatea legii menționate. Distinct însă de criticile de neconstituționalitate, considerăm că legea menționată urmează să fie reanalizată de Parlament, în vederea adoptării unor soluții legislative clare și previzibile, dar și cu obligațiile ce decurg din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene”, afirmă Klaus Iohannis.
Potrivit cererii de reexaminare, Parlamentul nu poate face abstracție de existența unei serii de deficiențe sau insuficiențe de redactare ce afectează claritatea, previzibilitatea și accesibilitatea normei juridice.
„Considerăm că aceste aspecte trebuie supuse atenției autorității legiuitoare, reanalizate de către aceasta și corectate. Art. I pct. 2 din legea supusă reexaminării, cu referire la art. 15 alin. (5) din Legea nr. 21/1996, prevede că, pentru a fi numit în calitate de președinte al Consiliului Concurenței, persoana propusă <trebuiesă aibă o vechime de cel puțin 10 ani într-o funcție de demnitate publică sau de conducere cu responsabilități ce implică o înaltă competență profesională și managerială>. Considerăm că sintagma <o funcție de conducere cu responsabilități ce implică o înaltă competență profesională și managerială> are un conținut neclar și permite arbitrariul în aplicarea normei. Mai mult, semnalăm că, în forma adoptată la art. I pct. 2 din legea supusă reexaminării – cu referire la art. 15 alin. (4) din Legea nr. 21/1996 – , printre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi numită membru al Consiliului Concurenței nu este prevăzută și cea a exercitării anterioare a unei funcții de conducere cu responsabilități ce implică o înaltă competență profesională și managerială. (…) Rezultă că nu se prevede o procedură distinctă pentru alegerea președintelui Consiliului Concurenței în raport cu ceilalți membri. Prin urmare, pentru a fi ales în funcția de președinte al Consiliului Concurenței este suficient ca o persoană să îndeplinească condițiile pentru a fi aleasă ca membru al Consiliului Concurenței”, transmite șeful statului.
Președintele Iohannis semnalează și un alt articol potrit căruia „în cazul nedepunerii jurământului, din culpă proprie, în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I a hotărârii de numire, membrul numit este considerat demisionar, urmând a se relua procedura numirii altei persoane pentru funcția devenită vacantă, pentru durata rămasă din mandat”.
„Considerăm că, prin introducerea sintagmei <pentru durata rămasă din mandat>, soluția legislativă propusă intră în contradicție cu dispozițiile art. 18 alin. (1) (…), ce prevede că mandatele membrilor Consiliului Concurenței încep de la data depunerii jurământului de către aceștia. Astfel, din interpretarea coroborată a intervențiilor legislative propuse rezultă că atât timp cât o persoană numită membru al Consiliului Concurenței nu a depus jurământul, mandatul său nici nu a început să curgă. În consecință, în situația în care jurământul nu a fost depus din culpa membrului numit al Consiliului Concurenței, acesta este considerat demisionar, însă numirea altei persoane pentru funcția devenită vacantă ar trebui să fie pentru un mandat întreg și nu pentru durata rămasă din mandatul care, în realitate, nici nu a început~, adaug[ Iohannis.
Klaus Iohannis menționează că legea criticată creează o confuzie nepermisă între plângeri și sesizări, dar și cu privire la regimul investigațiilor care se declanșează din oficiu.
Totodată, șeful statului consideră că unele prevederi contravin unor directive europene ;i critic[ excluderea pre;edintelui Rom\niei din procedura de numire a conducerii Consiliului Concurenéi.
„Numirea membrilor Consiliului Concurenței de către Președintele României, implicarea Guvernului, a comisiilor parlamentare și a Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenței reprezintă un mecanism care asigură un sistem de checks and balances în această procedură de numire, o garanție pentru independența membrilor și eliminarea influențelor politice în numirea acestora. Mai mult, chiar din prima formă a actului normativ adoptat în anul 1996, competența de numire aparținea Președintelui României, în virtutea importanței autorității de concurență. Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 în forma sa inițială, Consiliul Concurentei era format din 10 membri <numiți în funcție de către Președintele României, la propunerea comună a Comisiei economice a Senatului și a Comisiei pentru politica economică, reformă și privatizare a Camerei Deputaților>. În aceste condiții, apreciem necesară menținerea unei proceduri de numire a membrilor plenului Consiliului Concurenței similară celei aflate în vigoare, în care să fie implicată atât puterea executivă, cât și puterea legislativă, o astfel de procedură cuprinzând toate garanțiile necesare pentru a asigura independența autorității și a membrilor plenului acesteia, în conformitate cu exigențele dreptului european”, susține Klaus Iohannis.
Discussion about this post