Zelenski a discutat cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după o accentuare a confruntărilor în regiunile separatiste, dar și din cauza unei consolidări a capacităților militare ruse în zonă despre care ucrainenii cred că va duce la o escaladare a conflictului cu separatiștii.
După discuția cu Stoltenberg, Zelenski a publicat și un mesaj pe Twitter în care spune că „este momentul ca NATO să accepte dorința mai veche a Ucrainei de a adera la alianță”.
De asemenea, președintele ucrainean spune că țara sa este pregătită și angajată spre îndeplinirea reformelor necesare pentru a intra în NATO.
„Reformele nu sunt suficiente pentru a opri Rusia. Intrarea în NATO este singura modalitate pentru a încheia războiul din Donbas”, a spus Zelenski care mai spune că speră ca Ucraina să fie invitată să adere la planul de acțiune pentru calitatea de membru al alianței.
Rusia încearcă să escaladeze conflictul
Temerile cu privire la o escaladare a conflictul din estul Ucrainei au crescut exponențial la Kiev în ultimii ani, în contextul în care conflictul urmează să intre deja în al șaptelea an, iar Rusia nu pare că dă înapoi. Săptămâna trecută, guvernul de la Kiev a acuzat Rusia că desfășoară un număr semnificativ de trupe la granița de nord și de est a Ucrainei și în peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014.
Partenerii occidentali ai Ucrainei s-au alăturat și ei în apărarea acesteia, avertizând Rusia să renunțe la acțiunile provocatoare în regiune. Și Stoltenberg a declarat, marți, că l-a sunat pe Zelenski pentru a își exprima îngrijorările serioase cu privire la activitățil militare ale Rusiei în și în jurul Ucraine, precum și cu privire la încălcările acordului de armistițiu.
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a promis sprijin „neclintit” din parte Uniunii Europene pentru Kiev şi, în acelaşi timp, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu mişcările de trupe ruse lângă Ucraina. SUA și Regatul Unit și-au exprimat, de asemenea, solidaritatea, iar Pentagonul a mărit nivelul de alertă al forțelor americane din Europa.
„NATO susține cu fermitate suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și rămânem angajați parteneriatului nostru strâns și apropiat”, a continuat Stoltenberg.
Expansiunea rapidă și accentuată a prezenței militare ruse în regiune este documentată prin numeroase filme și fotografii distribuite pe rețelele sociale. Aproximativ 4.000 de soldați ruși au ajuns la granița cu Ucraina, conform New York Times citat de The Moscow Times.
Ca răspuns la mișcările de trupe ruse, NATO și-a ridicat nivelul de alertă la „potențială criză iminentă”, cel mai înalt nivel de alertă.
Săptămâna trecută, patru soldați ucraineni au fost uciși, iar șapte au fost răniți în timpul unor confruntări armate cu separatiștii susținuți de Rusia, aceasta fiind confruntarea cea mai sângeroasă din acest an, până acum.
Conflicte din ce în ce mai dese în estul Ucrainei
Moscova nu a negat mișcările de trupe din apropierea graniței cu Ucraina, însă insistă că acțiunile sale nu au ca scop amenințarea nimănui. Pe de altă parte, Rusia vede intrarea Ucrainei în NATO drept o amenințare directă la adresa sa.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a spus jurnaliștilor, marți, că o eventuală aderare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică nu doar că nu ar ajuta la soluționarea conflictului ci chiar l-ar înrăutăți. Peskov a subliniat că Rusia „poate să își mute trupele pe teritoriul său oricum dorește, iar acest lucru nu înseamnă că încercăm să amenințăm pe cineva”.
„Ne îndoim foarte tare de faptul că acest fapt (n. red. – aderarea la NATO a Ucrainei) va ajuta Ucraina să își rezolve problemele interne. Din punctul nostru de vedere nu va face decât să înrăutățească problema”, a spus Peskov.
De la începutul acestui an, au fost uciși deja 23 de soldați ucraineni în conflictul din estul țării. Prin comparație, în 2020 au murit 50 pe tot parcursul anului. În săptămânile recente, conflictele și confruntările s-au înmulțit, pe acest fundal apărând și informațiile legate de consolidarea prezenței armate a Rusiei în zonă.
Un astfel de incident a avut loc în apropierea orașului Avdiivka, la șase kilometri nord de Donețk, capitala de facto a separatiștilor. Forțele terestre ucrainene au anunțat 10 zile de exerciții militare pentru 600 de rezerviști care vor fi trimiși în sudul țării pentru „protejarea graniței administrative cu Crimeea”.
Ce ar putea să urmărească Rusia prin acțiunile amenințătoare
Nu există încă un consens al analiștilor cu privire la ce ar putea să se întâmple și ce dorește Rusia să obțină prin aceste mișcări de trupe. Kremlinul ar putea doar să își „flexeze mușchii” într-o încercare de a obține condiții mai favorabile în Donbas sau de a testa răbdarea noii administrații de la Washington sau relația acesteia cu Ucraina.
Michael Kofman, cercetător, spune că primul scenariu este mai plauzibil, menționând că numărul de trupe desfășurat nu este suficient pentru o escaladare serioasă din partea Rusiei.
Conflict Intelligence Team, un grup open source de informații care monitorizează armata și serviciile rusești spune că accentuarea prezenței militare ar putea fi menită să amenințe Ucraina după ce guvernul de la Kiev a decis interzicerea a trei conglomerate media pro-Kremlin, o decizie care Moscova a perceput-o ca pe un atac la influența rusească în Ucraina și ca pe o sfidare a rusofonilor din țară.
James Sherr, expert pe armata rusă la Centrul Internațional pentru Apărare și Securitate din Tallinn, spune că se așteaptă la „o escaladare localizată, suficient de devastatoare încât să ducă la desfășurarea unor trupe care să «asigure ordinea» pe actuala linie de demarcație”.
Conflictul din Donbas durează deja de aproape șapte ani
Moscova și Kievul sunt angrenate în acest conflict încă din 2014, când Rusia a anexat peninsula Crimeea și a început susținerea directă a separatiștilor din estul Ucrainei pentru a începe războiul civil sângeros și pentru a-și declara independența unilateral.
Conform unui bilanț al Organizației Națiunilor Unite, 13.000 de oameni au murit în timpul confruntărilor, cei mai mulți în primele luni de conflict.
În ciuda Protocolului de la Minsk, un armistițiu negociat cu Uniunea Europeană ca moderator, în vigoare din 2015, conflictul din estul Ucrainei a continuat într-o formă mai limitată de-a lungul graniței de 500 de kilometri.
Discussion about this post