Scena politică britanică este în fierbere după ce premierul Boris Johnson a activat „opțiunea nucleară”, cerând reginei Elisabeta a II-a să suspende Parlamentul, astfel încât legislativul să nu poată bloca planurile sale de a ieși din UE fără un acord.
Mișcarea sa, fără precedent într-un astfel de moment critic, a fost calificată drept „revoltătoare” și inacceptabilă într-un stat democratic.
Solicitarea adresată reginei este una pur formală, astfel că este aproape cert că suverana va da curs acestei cereri. Boris Johnson a decis suspendarea Parlamentului, pe baza temerilor că inclusiv membri ai Partidului Conservator s-ar putea ralia demersurilor opoziției de a vota o rezoluție prin care să blocheze posibilitatea ca Marea Britanie să părăsească Uniunea fără un acord.
Parlamentarii britanici se întorc din vacanță la 3 septembrie și, potrivit planurilor premierului, activitatea lor ar putea fi suspendată la 10 septembrie. Practic, aceasta înseamnă că parlamentarii au la dispoziție doar o săptămână în care să introducă legislația menită să blocheze ieșirea din UE fără un acord.
După suspendarea forțată, Parlamentul ar urma să reintre în activitate la 14 octombrie, cu doar trei zile înaintea unei reuniuni cruciale a UE și mai puțin de trei săptămâni înaintea termenului limită de 31 octombrie, dată la care Marea Britanie trebuie să părăsească UE.
Pentru moment este neclar ce tactică va adopta opoziția britanică.
Liderul laburist, Jeremy Corbyn, s-a declarat îngrozit de acțiunile iresponsabile ale premierului, iar președinta liberal-democraților, Jo Swinson, a calificat mișcarea lui Johnson drept un „act de lașitate”. Primul ministru al Scoției, Nicola Sturgeon, a vorbit de un gest dictatorial și a făcut apel la mobilizarea tuturor forțelor pentru a bloca planurile premierului. Nu este exclusă introducerea unei moțiuni de cenzură săptămâna viitoare, dar, potrivit legislației britanice, aceasta nu înseamnă automat căderea guvernului.
Un rol important în evoluția situației de la Londra îl are președintele Camerei Comunelor, John Bercow, cel care stabilește ordinea de zi a lucrărilor în timpul extrem de scurt pe care parlamentarii îl vor avea la dispoziție. „Închiderea Parlamentului este o ofensă la adresa procesului democratic, precum și față de drepturile parlamentarilor, în calitatea lor de reprezentanți aleși ai poporului”, a declarat Bercow.
Într-o primă reacție de la Bruxelles, coordonatorul pentru Brexit al Parlamentului European, Guy Verhofstadt, a calificat acțiunea premierului britanic drept „sinistră”, declarându-se solidar cu parlamentarii britanici.
Pe de altă parte, unii analiști politici au ținut să-i reamintească premierului Johnson că ultima dată când cineva a intrat în război cu Parlamentul de la Londra a sfârșit prin a-și pierde capul, referire la regele Charles I, decapitat în 1649, după ce a fost judecat pentru înaltă trădare.
Discussion about this post