În nerecunoscutul Ținut Secuiesc, acum câteva zile, s-au aprins focuri de veghe pentru autonomia acestei regiuni.
În 80 de sate din „secuime” ard focuri de veghe, ca semn al dorinţei populației de etnie maghiară de a primi autonomie teritorială.
De la organizatorul manifestării, Zoltan Gazda, s-a aflat că s-au strâns semnături pentru sprijinirea acestei inițiative.
Lângă fiecare dintre cele 80 de focuri de veghe organizatorii au citit petiţia prin care solicită autonomia Ţinutului Secuiesc. Potrivit documentului, Uniunea Europeană trebuie să revizuiască interpretarea rigidă şi învechită a dreptului la autodeterminare, care spune că acesta i se cuvine doar poporului unui stat.
„Este incredibil şi inacceptabil faptul că, în secolul 21, atât Spaniei, cât şi României i se răspunde cu închisoarea la aspiraţiile legitime ale comunităţilor naţionale care formează o majoritate în regiunea în care trăiesc. Atât liderii catalani, cât şi cei doi tineri condamnaţi cu acuzaţia de terorism sunt victimele unor procese înscenate. În calitate de adepţi totali ai democraţiei, respingem revenirea metodei dictatoriale şi protestăm hotărât împotriva unor asemenea cazuri, ca în Uniunea Europeană, oameni nevinovaţi să fie condamnaţi în cadrul unor procese politice, de către teroarea de stat”, se arată în documentul transmis agenției de presă maghiare MTI.
Este interesant cum cauza separării Cataloniei de Spania își găsește ecou în România, în regiunea denumită neoficial HARCOV, aprinzând imaginația și mințile unora dintre cetățenii români de etnie maghiară.
Aceștia au fost inflamați și de declarațiile președintelui Parlamentului de la Budapesta, Laszlo Kover, făcute în inima Transilvaniei, la Odorheiu Secuiesc, la începutul lunii octombrie.
László Kövér spune că din punct de vedere moral România şi Ungaria sunt datoare Ţinutului Secuiesc şi secuilor , aceștia fiind îndreptățiți să primească un cuvânt bun din partea oficialităților celor două țări.În opinia oficialului ungur, Ţinutul Secuiesc şi secuii au oferit celor două țări mai mult decât au primit de la ele.
Preşedintele Parlamentului Ungariei, crede că pentru România aceasta este o datorie de stat, iar pentru Ungaria o responsabilitate naţională, fiind vorba şi de un interes regional comun.
Dacă în Spania autoritățile au acționat ferm și tranșant cu cei care au orchestrat astfel de manifestări secesioniste, condamnând recent la închisoare 9 lideri catalani pentru evenimentele de acum doi ani din Catalonia, în România încă nu s-au luat măsuri pentru a stopa astfel de manifestări ce pun în pericol integritatea teritorială a statului român și suveranitatea statală.
Acum câțiva ani, în 2016, Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat asupra acestei chestiuni a autonomiei așa-zisului Ținut Secuiesc, pe motive etnice.
CJUE a respins atunci defintiv autonomia pe criterii etnice.
Discussion about this post