Sărbătoarea dracilor de plastic

Cine are copii la școală e cu siguranță la curent – e săptămâna de Halloween și cei mici vor costume pentru petrecerile „înfricoșătoare”.
Foarte mulți oameni sunt indignați de „oferta” de sezon – peste tot numai costume de draci, monștri și alte creaturi dubioase. Foarte mulți se întreabă de ce să-i îmbrăcăm pe copii în diavoli și personaje de Hollywood când ar fi mult mai frumos (și mai original) să-i vedem în costum național, măcar o dată în an.
De ce permitem astfel de lucruri? Pentru că am fost condiționați cu sloganuri gen „Vrem o țară ca afară!” să importăm de-a valma tot ce ne aruncă Occidentul, inclusiv sărbătorile lor, în măsura în care le putem numi așa…
Ceea ce scapă românului dornic de occidentalizare este faptul că, dincolo de implicațiile religioase, astfel de sărbători sunt un exercițiu de consumerism în forma sa cea mai pură.
Am niște prieteni români plecați de mult în America. Muncesc din greu pentru a-și crește cei trei copii și de la ei am înțeles cel mai bine caracterul comercial al acestei sărbători de sorginte păgână. Vor, nu vor trebuie să scoată bani serioși pentru a cumpăra niște costume hidoase din plastic, pe care a doua zi le aruncă în debara.
Din punct de vedere comercial, cu două luni înainte de Crăciun e un sezon mort, de aceea s-a dat amploare minunatului Halloween – ca să mai scoată oamenii bani din buzunar. La fel se întâmplă și cu Sf.Valentin, Ziua Îndrăgostiților – care pică la aproape două luni după Crăciun – să forțăm oamenii să mai scoată niște bani…

Nu este însă de ajuns să dăm vina pe străini… trebuie să facem și noi ceva. Intrăm în iarnă, se apropie atâtea sărbători creștine, ca să nu mai vorbim de Ziua Națională.

Copiii vor petreceri, costume, distracție și e firesc să fie așa. Ar trebui să fie treaba părinților să propună la ședință un carnaval al iernii, o petrecere în cinstea Zilei Naționale la care copiii să vină îmbrăcați în portul popular pe care lumea l-a cam uitat, că nu se găsește la mall. Pentru o fetiță de clasa a IIa nu prea contează dacă se îmbracă în vrăjitoare Disney sau în Ileana Cosânzeana, ea vrea doar o rochiță frumoasă și o coroniță în păr. E și treaba părinților să se implice, nu doar să se mulțumească să scoată 30 lei pe o mască oribilă de la hypermarket…
Avem un folclor bogat, avem Feți-Frumoși și zmei, chiar și vrăjitoare dacă e să ne gândim. Putem să le oferim copiilor distracția pe care și-o doresc, dar și o felie din cultura națională. Important este ca adulții să învețe să gândească pentru ei, nu să preia tot felul de idei servite de pe afară…