„Aici s-au petrecut cele mai oribile lucruri din lumea comunistă europeană. Chiar Aleksandr Soljeniţîn, marele disident rus, nu avea decât să recunoască faptul că asemenea orori ca la Piteşti nu s-au petrecut niciunde. (…) Eu am fost arestat la şase-şapte ani după ce reeducarea de la Piteşti încetase, dar i-am întâlnit în temniţe şi lagăre pe 10 dintre aceia care au trecut pe aici în perioada ’49-’51, nouă victime şi un torţionar. Niciunul din cei 10 nu a îndrăznit să scoată un cuvânt despre ororile petrecute la Piteşti, atât erau de îngroziţi, le era teamă să nu cumva se întoarcă acele vremuri. (…) S-a întâmplat în România, undeva în Europa, la Piteşti”, a spus Octav Bjoza la evenimentul „70 de ani mai târziu”, dedicat marcării a şapte decenii de la debutul Fenomenului Piteşti, cea mai violentă acţiune împotriva studenţilor anticomunişti.
Preşedintele AFDPR este nemulțumit de lipsa de implicare a autorităților în păstrarea vestigiilor care amintesc de acea perioadă tristă din istoria României.
„Nu pot să spun că statul român nu a făcut nimic după eliberarea noastră din 1964, a făcut foarte multe, a avut grijă să radă de pe faţa pământului toate lagărele de exterminare, salba de lagăre ale morţii de pe traseul Canalului Dunăre – Marea Neagră. (…) Absolut nimic nu s-a făcut, nimic, decât eventual promisiuni şi atâta tot. România este singurul stat din Europa comunizată care, în capitală, nu are un muzeu al crimelor comunismului”, a mai spus Octav Bjoza.
Piteşteanul Sergiu Rizescu şi-a reamintit, la rândul său, experienţele trăite după arestarea din 1952.
„Piteşti, oraşul în care s-au petrecut lucruri incredibile. M-a ferit Dumnezeu şi mă închin în faţa dumneavoastră că nu am apucat reeducarea, dar am auzit ce e reeducarea. (…) În noaptea de 14 decembrie ’52 m-au arestat. (…) Noaptea erau anchetele (…). Te băteau să spui ce n-ai făcut, ca să poată să-ţi dea o pedeapsă mai mare şi lor să li se pună grade”, a afirmat Sergiu Rizescu.
Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a anunțat că Memorialul Închisoarea Pitești este pe lista UNESCO
„Mă simt onorat şi totodată copleşit să fiu alături de supravieţuitori ai ororilor comunismului. Nici eu, nici altcineva nu poate pretinde că îşi poate măcar imagina tortura şi chinurile prin care au trecut sute de mii de deţinuţi politic. (…) Noi însă avem o datorie faţă de viitoarele generaţii şi faţă de poporul român de a păstra viu sacrificiul în conştiinţa colectivă. E adevărat că în România s-a făcut prea puţin şi în continuare păşim timid pe acest drum”, a declarat ministrul Culturii.
El a anunţat, cu această ocazie, că Memorialul Închisoarea Piteşti a fost inclus între propunerile României pentru lista Patrimoniului mondial UNESCO, în serialul fostelor închisori comuniste, alături de Sighet, Râmnicu Sărat, Jilava şi Făgăraş.
În cadrul evenimentului organizat de Memorialul Închisoarea Piteşti au fost lansate şi două volume de memorii ale supravieţuitorilor Fenomenului Piteşti: „Tăbliţele de săpun de la ITŞETIP (PITEŞTI)”, de Mihai Buracu şi „Sub Vremuri. Memorii din detenţie”, de Petru Cojocaru.
„Cele două volume sunt reprezentative pentru teroarea la care au fost supuşi studenţii în timpul Fenomenului Piteşti şi sunt o completare a activităţii de cercetare a Memorialului Închisoarea Piteşti”, se precizează într-un comunicat transmis de organizatori.
Participanţii au putut vizita şi expoziţia multimedia BINOM+1 – Andrei Bălan (sculptură), Andrei Muşat (frescă) şi Dan Adrian Ionescu (video mapping).
„Deschisă pentru prima dată în prima parte a anului 2019 la Palatul Parlamentului din Bucureşti, expoziţia forţează amnezia şi nostalgia legate de istoria recentă a României chiar în spaţiile legate strâns de elementul represiv al regimului comunist”, se arată în comunicat.
De asemenea, un fragment din Zidul Berlinului, martor al căderii comunismului în Europa, a fost plasat în curtea Memorialului Închisoarea Piteşti, devenind parte din expoziţia permanentă în aer liber. Cu această ocazie, câţiva reprezentanţi ai Memorialului Zidul Berlinului au prezentat detalii despre istoriile berlinezilor legate de existenţa zidului, relatează Agerpres.
Discussion about this post