Furtul de identitate din România este o problemă de siguranță națională, însă, în mod suspect, autoritățile refuză să ofere cifre concrete despre actele false aflate în circulație sau în posesia Ministerului Afacerilor Interne. Problema este deosebit de gravă, întrucât aceste identități false pot fi folosite la orice – de la fraude bancare la fraudarea alegerilor, iar sursele care dețin aceste informații despre amploarea fenomenului susțin că pe această cale USR-PLUS ar fi primit în plus până la un milion de voturi la alegerile europarlamentare de primăvara trecută, ca să avem și noi o formațiune progresistă neo-bolșevică și să fim în rând cu Occidentul spălat pe creier.
Subiectul furtului de identitate din România a fost în centrul dezbaterilor la conferința MAI din 21 ianuarie 2020, dedicată prezentării noilor acte de identitate cu CIP.
Printre cei prezenți la dezbatere s-au aflat informaticianul George Popescu și Raul Nicolae Coltor, fost spion de meserie, în prezent analist de risc bancar.
Potrivit celor doi, „de mai bine de 10 ani, grupuri infracționale organizate în interiorul instituțiilor statului român, fraudează în interes propriu milioane de conturi bancare cu ajutorul furtului de identitate.” Autoritățile sunt la curent cu această situație, băncile, la fel, dar nimeni nu face nimic.
Secvența video de mai jos este elocventă pentru modul în care reprezentanții MAI se bâlbâie atunci când li se cere să răspundă concret la o întrebare simplă – câte identități deține în mod ilegal MAI?
O altă problemă la care reprezentanții statului nu știu să răspundă este proveniența identităților false. Vădit deranjați de tirul de întrebări pe un subiect atât de important pentru noi cetățenii și atât de sensibil pentru autorități, reprezentanții MAI au spus că ar exista niște cifre exacte într-un misterios document care s-ar afla pe site-ul MAI. Ferească Dumnezeu, să pronunțe ei vreo cifră la o dezbatere publică!
Demersurile celor doi cetățeni, care reprezintă Asociația Civică Dreptate , s-au izbit de refuzul total al autorităților. Mai mult, deși cei doi au cerut public să aibă o întrevedere cu conducerea MAI în care să prezinte datele aflate în posesia lor privind situația milioanelor de acte false, solicitarea lor a rămas fără răspuns. Cât despre sesizarea din oficiu a organelor statului nici nu poate fi vorba.
Problema identităților false este foarte importantă într-un an electoral. Cunoaștem cu toții expresia, „nu contează cine votează, contează cine numără!” Este o discuție care revine în actualitate la fiecare scrutin din ultimii 30 de ani! De fiecare dată, este evocată posibilitatea fraudării alegerilor de către cei care au acces la sistemul de numărare și centralizare a voturilor, cum ar fi STS.
Deținătorii unor astfel de identități false pot foarte ușor strecura în sistem câte voturi doresc, doar nu va sta nimeni să verifice CNP-uri. Chiar și la ultimele alegeri prezidențiale, au apărut numeroase acuzații de fraudă, de voturi direcționate către Klaus Iohannis, nu doar voturi false, ci și sute de mii de voturi furate de la candidații incomozi pentru sistem, în special cei naționaliști. În definitiv, și Iohannis, oricât ar părea de mare și de mult, are și el niște „protectori” în afară, în fața cărora trebuie să iasă cu fața curată. În colonia unde e el șef lucrurile merg bine, toată lumea susține nobilele idealuri globaliste, iar sentimentul național a fost înăbușit.
Cu siguranță că vom mai auzi despre subiectul identităților false în acest an electoral. Să nu uităm și de ordonanța pentru alegerile anticipate, dată de guvernul Orban în noaptea celor 25 de OUG, prin care legaliza turismul electoral. Dacă acestă ordonanță intră în vigoare, oricine poate să voteze unde are chef, o să avem liste suplimentare într-o veselie și cine să stea să verifice câți dintre votanți sunt adevărați, morți sau simple fantome digitale.
Tocmai pentru a preîntâmpina revenirea acestor acuzații de fraudă, autoritățile statului ar trebui să intervină public, să prezinte situația reală a identităților false – câte sunt în circulație, câte există în bazele de date ale MAI și mai ales cum putem fi siguri că acestea nu vor fi folosite la viitoarele alegeri.
Discussion about this post