Isabel Celaa, actualul Ministru al Educației în Spania a atras asupra sa un val de critici după ce ar fi declarat că drepturile părinților de a-și educa copiii conform propriilor păreri și valori este limitat, argumentând că „drepturile parentale nu ar trebui să fie confundate cu dreptul la proprietate”.
În interviul acordat publicației El Correo, Celaa a făcut referire la faptul că guvernul regional Murcia a decis că părinții au dreptul de a decide dacă copiii lor participă la școală la discuții și cursuri care se ciocnesc cu părerile și valorile personale ale părintelui. Bineînțeles, discuția s-a centrat pe orele de educație sexuală și ateliere LGBT, propuneri care au revoltat o mare parte din populația spaniolă, inclusiv Partidul Vox și Partidul Popular care i-au cerut în mod ferm guvernului să lase în pace familia.
Însă Celaa, membră a Partidului Socialist Basc, nu a fost de-acord cu aceștia, insistând că „pretențiile unora dintre familii de a permite sau nu copiilor să participe la anumite activități obligatorii este un veto parental inacceptabil, care subminează autoritatea centrelor culturale și posibilitatea acestora de a parcurge corespunzător curicula.”
Ministrul Educației a spus că părinții au dreptul de a decide participarea copiilor la unele activități, în baza propriilor religii și credințe, însă numai „în limitele stabilite de lege”.
Celaa a fost susținută și de Ministrul Egalității de Șanse, membră a unui alt partid de stânga, care a declarat că măsura adoptată de guvernul Murcia este una barbară, plină de „cenzură și sexism” și că „copiii părinților homofobi au același drept ca toți ceilalți copii să fie educați în cultura iubirii față de oricine”.
Singura cenzură din povestea asta este „egalitatea” propusă de aceste două ministerese. Din timpuri imemoriale, un copil era educat în credința și după părerile personale ale părintelui său, având șansa la maturitate să se detașeze sau nu de aceste ideologii, după cum considera el. Cu ce anume deranjează educarea copilului după propriile credințe? O mare parte din membrii comunității LGBT au crescut în familii religioase și nu i-a oprit cu nimic, deci nu putem vorbi despre suprimarea identității sexuale sau mai știu eu. Iar la maturitate, orice adult este responsabil de propriile idei și credințe. Dacă vine unul și aruncă cu piatra într-un homosexual, nu o să-l scuze nimeni cu „tata m-a învățat”, fiind vorba de un adult responsabil de acțiunile sale. Este de datoria unui copil, ajuns la o anumită vârstă, să judece principiile după care a fost crescut și să decidă pentru sine dacă sunt valide sau nu. Iar presupunerea că el nu e în stare de această judecată este opresivă și jignitoare față de copil. Atât.
Și apropo, credeți că aceste guverne liberale vin cu aceleași replici la imigranții musulmani? Deloc. Să încerce careva să-i spună lui Muhammad că trebuie să trimită copilul la atelierul LGBT și o să vedem cum sare jumătate de Europă în sus la această obrăznicie rasistă.
Sursă: ABS.es
Discussion about this post