Evenimentul istoric de acum 140 de ani are o însemnătate cu atât mai mare cu cât, în zilele noastre, cele trei mari țări europene se numără, în continuare, printre cele mai puternice și mai influente state ale lumii, cu un rol fundamental în relațiile internaționale.
România garanta cetățenia pentru locuitorii săi, indiferent de religie
Gestul celor trei puteri europene a venit în urma constatării de către acestea că România îndeplinise condiţiile impuse prin art. 43 din Tratatul de la Berlin, rezultat în urma Războiului de Independenţă. Condiţia principală formală era modificarea Constituţiei României, în sensul acordării egalităţii în drepturi şi în posibilitatea încetăţenirii pentru locuitori, indiferent de religie, lucru care s-a realizat prin Legea din 25.10.1879 privind modificarea art. VII din Constituţie. Astfel, se dădea dreptul la naturalizare individuală (prin lege), indiferent de religie. O prevedere conexă a fost Legea din 9/21.03.1880 privind organizarea Dobrogei, care instituia un statut similar cetăţeniei pentru locuitori, indiferent de confesiune şi etnie, cu drepturi speciale pentru musulmani, al căror statut personal era supus legii islamice, administrată de cadii.
Literatura juridică română a arătat mereu că art. 43 din Tratatul de la Berlin a trecut peste principiul necesar şi general admis al caracterului declarativ şi nu atributiv al personalităţii juridice internaţionale, şi ca atare că recunoaşterea independenţei de către celelalte state a avut caracter retroactiv, de la proclamarea ei (10 mai 1877).
Se înființează legații(viitoarele ambasade) la Berlin, Londra și Paris
Recunoaşterea independenţei României a marcat însă începutul relaţiilor diplomatice formale cu cele trei state. Astfel, la 17/29 aprilie 1880 se înfiinţează legaţiile României la Berlin, Londra şi Paris. Este de remarcat însă că România avea reprezentanţi politici în aceste capitale şi anterior anului 1880, aşa cum şi cele trei state trimiteau reprezentanţi consulari în România. De exemplu, prima agenţie diplomatică a României la Berlin fusese înfiinţată în 1872, sub conducerea lui Theodor Rosetti. La 24.07/5.08.1880, Mihail Kogălniceanu a fost acreditat la Paris.
Cel mai activ dintre reprezentanţii politici la Bucureşti a fost William Arthur White, consulul britanic, care solicita încă din anul 1879 ridicarea consulatului la rang de ambasadă. Tot acesta a fost semnatarul britanic al Convenţiei comerciale româno-britanice, încheiată la 24.03/5.04.1880, îndată după recunoaşterea independenţei. Primul reprezentant plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti a fost Aubert Ducros, care îşi prezenta scrisorile de acreditare la 18.02/11.03.1880.
Reprezentanţele diplomatice bilaterale au fost ridicate la rang de ambasade în 1938 (Franţa), 1963 (Marea Britanie) şi 1967 (Germania).
Familia Regală a României a întreținut aceste relații oficiale și prin legăturile de familie
Familia Regală a României a întreţinut constant relaţii cu toate cele trei state, ca principali actori pe scena geopolitică europeană, dar şi prin legăturile istorice de familie. Amintim ca exemplu legătura de sânge dintre Familia Regală a României şi Franţa, prin Regina Ana a României, născută în Familia Regală de Bourbon. Cetăţean francez şi luptătoare în Al Doilea Război Mondial de partea Forţelor Franceze Libere, Regina Ana a cultivat relaţiile sociale, personale şi religioase cu Franţa şi Biserica acesteia. Regina a fost distinsă cu Crucea de Război a Franţei. De asemenea, Principesa Sofia a României a locuit timp de două decenii, până în 2018, în Franţa (regiunea Bretania), fiica sa urmând studii artistice acolo.
Legătura germană vine chiar de la alegerea lui Carol ca Principe Domnitor al României, determinată de poziţia strategică esenţială a Germaniei în concertul European. De aici şi numeroase vizite regale germane în prima parte a secolului XX. Astfel, Principele Moștenitor Wilhelm al Imperiului Germaniei a vizitat Castelul Peleș în anul 1909. Tatăl său, Împăratul Wilhelm al II-lea fusese oaspete la nunta Principelui Ferdinand cu Principesa Maria la Sigmaringen, în 1892 și avea să revadă la Berlin cuplul princiar moștenitor al României în 1894. Împăratul Wilhelm al II-lea a fost prezent în România, în calitate de ocupant, în Primul Război Mondial, și a depus flori la mormântul Regelui Carol I și al Reginei Elisabeta, fapt ce nu a întrunit aprecierea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, aflați în refugiu la Iași.
Principele Suveran Carol I și Principesa Elisabeta au efectuat prima lor vizită în Marea Britanie în august 1874. Familia Regală britanică a avut mai puţine vizite în prima parte a existenţei independente a României. Astfel, la 22 septembrie 1888, începe vizita lui Albert Edward, Principe de Wales. Moștenitorul Reginei Victoria a fost întâmpinat cu tot fastul. Primirea oficială a avut loc la București, iar în cursul după-amiezii suveranii și musafirul au mers la Sinaia. Seara a avut loc un dineu oficial în Sufrageria regală, la care au luat parte treizeci de persoane. El merge în localitatea Bușteni și vizitează fabrica de hârtie, apoi se deplasează la Poiana Stânii, pe Valea Peleșului, la Mânăstirea Sinaia și la Batalionul de vânători de munte, unde asistă la un exercițiu militar. Principele de Wales a rămas la Sinaia până pe 25 septembrie. Din suita de rămas bun a făcut parte Regina Elisabeta, Principele Wilhelm de Wied și Vasile Alecsandri.
Istoria zbuciumată a Europei nu a oprit desfășurarea normală a acestor relații diplomatice, Familia Regală a României fiind un promotor de seamă al acestora în prezent
Cei 140 de ani de relaţii diplomatice au fost marcaţi de istoria zbuciumată a Europei. Prezentul ne arată însă că aceste puteri europene şi relaţia României cu ele şi-au menţinut relevanţa, lucru care se observă şi prin efervescenţa activităţilor Familiei Regale în aceste direcţii strategice.
Astfel, în legătură cu Germania, începând cu anul 2003, Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei și ASR Principele Radu au efectuat vizite cu caracter public în această ţară, în mai multe rânduri la Berlin și în Landurile Baden-Württemberg, Bavaria, Renania de Nord-Westfalia, Hessa și Brandenburg.
În Franţa, Majestatea Sa şi Alteţa Sa Regală au avut şi vizite cu caracter public, susţinute de Guvernul României, în scopul promovării aderării, apoi integrării euro-atlantice şi pentru strângerea relaţiilor de cooperare între regiunile Europei în fiecare an între 2002-2009, în 2013 (cu ocazia deschiderii Salon du Livre, unde România a fost invitat de onoare), 2017-2019. Vizitele au cuprins nu doar Parisul, ci şi importante centre urbane ale ţării (Marsilia, Nisa, Bordeaux, Lille, Dijon, Strasbourg, Nantes și Aix en Provence). Majestatea Sa Custodele Coroanei este Cavaler al Legiunii de Onoare franceze. Principele Radu a acordat, în anul 2010, Înaltul Patronaj organizației internaționale Observatorul European al Plurilingvismului, cu sediul la Paris. Majestatea Sa și Principele Radu sunt amândoi cetățeni de onoare ai localității Soultzmatt.
Cât despre Marea Britanie, legătura este una deosebit de strânsă. După ce Regele Mihai I a fost participant la toate evenimentele Familiei Regale britanice din a doua jumătate a secolului XX, Majestatea Sa şi Principele Radu au devenit oaspeţi frecvenţi ai Marii Britanii, continuând tradiţia promovării intereselor României în acest stat. De exemplu, în 2014 au fost invitaţi de onoare la Banchetul anual de la Guildhall, sediul City of London. În februarie 2016, Principele Radu vizitează Marea Britanie în compania Președintelui Parlamentului Republicii Moldova. În luna mai, Principele de Wales se întâlnește la Palatul Elisabeta cu Custodele Coroanei și cu Principele Radu. În luna iulie, Custodele Coroanei și Principele Radu sunt primiți de Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham. Majestatea Sa Custodele Coroanei și Principele Radu au efectuat o vizită cu caracter public în Marea Britanie, în 9-12 decembrie 2018. Cuplul regal a fost primit la Palatul Buckingham de către Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a și s-a întâlnit cu Altețele Lor Regale Principele de Wales și Ducesa de Cornwall la Clarence House. Anii 2019 şi deja 2020 au cuprins de asemenea vizite oficiale la Londra ale Familiei Regale. Numeroase sunt şi vizitele membrilor Familiei Regale britanice, în special ale Principelui de Wales, în România, cu ocazia cărora acesta este primit la Palatul Elisabeta de către Custodele Coroanei.
Aniversarea a 140 de ani de relaţii diplomatice găseşte România implicată profund în reconfigurarea legăturii cu Franţa, Germania şi Marea Britanie, pe câteva teme care au potenţialul să redefinească viitorul european: ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană şi viitorul relaţiilor comerciale cu aceasta; planul Franţei pentru întărirea capacităţilor de apărare la nivel european, în complementaritate cu NATO; şi rolul din ce în ce mai hotărâtor al Germaniei în formularea politicilor europene. În acest context, tipul de reprezentare oferit de Familia Regală reaminteşte de tradiţia legăturilor bilaterale şi întăreşte legătura umană la cel mai înalt nivel dintre ţările noastre, relatează romaniaregala.ro
Discussion about this post