Conform DIICOT, în clubul clandestin, S. M. a angrenat, timp de mai bine de 4 ani, societatea constituită în jurul său – de altfel deosebit de eterogenă prin asocierea unor oameni de afaceri, cu funcționari publici purtători ai autorității de stat, persoane cu trecut infracțional sau elevi ai liceelor băcăuane – în practica curentă a abuzului de alcool, droguri și substanțe psihoactive, prostituție și spectacole cu caracter erotic.
În urma unui număr considerabil de infracțiuni, 30 de persoane au fost puse sub acuzare, iar până la data emiterii rechizitoriului acțiunea penală declanșată în privința unui număr de 11 inculpați a fost soluționată prin încheierea unor acorduri de recunoaștere a vinovăției.
Astfel, în clădirea depozit pentru mărfuri alimentare, S. M. a amenajat un spațiu în care organiza aproape zilnic petreceri la care erau aduse minore și care prilejuiau, în mod constant, consumul de droguri. La petreceri se consuma cu preponderență cocaină, iar unele dintre fete își pierdeau cunoștința, sfârșind prin a fi abuzate sexual, iar comportamentele sexuale erau de obicei filmate.
S. M. a amenajat și un spațiu dedicat activităților recreative, pe care l-a dotat cu instalație de sonorizare, mixer, ecran LCD, sistem de lumini ambientale, canapele și până la un moment dat, bară de striptease. Probele au relevat că, încă din anul 2013, S. M. a transformat biroul aflat într-o încăpere adiacentă depozitului de mărfuri alimentare al firmei sale într-un spațiu dedicat activităților recreative, în care a început să organizeze petreceri, pe parcursul cărora se consuma inițial doar alcool.
Petrecerile îi angrenau, în general, pe apropiații lui S. M., administratori ai unor societăți comerciale, persoane cu trecut infracțional și funcționari ai statului. Petrecerile au căpătat, din cauza numărul mare de participanți, a gamei variate de comportamente care întruneau elementele ilicitului penal și a duratei mari de timp de-a lungul căreia acestea s-au manifestat, proporțiile unui fenomen infracțional.
Potrivit unor mărturii, din 2014 au început să fie folosite în mod curent substanțe cu efect psihoactiv de tip coffeshop, principalul responsabil de procurarea acestora fiind la început fostul agent de poliție Huiban Adrian Bogdan.
Prima substanță încadrabilă în categoria drogurilor de risc, utilizată în timpul petrecerilor și la care au făcut referire în mod explicit participanții a fost ketamina, substanță cu utilizare curentă în medicina veterinară care s-ar fi consumat începând cu anul 2015.
Astfel, petrecerile organizate de către S. M. au devenit o țintă de referință pentru mai mulți dealeri ale căror activități privind comercializarea drogurilor pe raza municipiului Bacău au fost temeinic documentate.
Din cercetări a reieșit că un inginer zootehnist furniza ketamina la petreceri. De asemenea, un tehnician dentar este acuzat că a livrat și oferit participanților cocaină.
Huiban Adrian Bogdan, cunoscut sub porecla „Bogdănel Gaborel”, avea în perioada în care frecventa clubul clandestin calitatea de lucrător de poliție, activând în aceeași unitate cu inculpații Ardeleanu Adrian Vasile și Aursulesi Răzvan Gabriel, arată DIICOT. Din cercetări a rezultat că prezența constantă a celor polițiști – cărora li se mai alăturau ocazional și alți colegi – crea participanților la petreceri impresia că S. M. beneficiază de protecție.
La data săvârșirii faptelor, Huiban Adrian Bogdan era suspendat din funcție, fiind trimis în judecată în cadrul unui dosar al DIICOT – Serviciul Teritorial Bacău, după ce anterior a fost arestat preventiv pentru contrabandă, tâlhărie și furt.
S-au găsit mai multe filmări de la petreceri în timpul cărora participanții aspirau o pulbere de culoare albă, iar persoana responsabilă de livrarea și oferirea spre consum a substanței ar fi Huiban Adrian Bogdan.
Principala motivație a celor care frecventau petrecerile organizate în club era angajarea în practici sexuale. Fetele care ajungeau acolo erau fie partenere ale apropiaților lui S. M., aflate în căutarea intimității alături de aceștia, fie membre ale anturajului inculpatului care frecventau „clubul” pentru agrement și ocazional.
La petreceri au participat fete, multe minore de 14 – 17 ani, care proveneau din mediul rural, fiind racolate din liceele din Bacău şi care îşi ofereau serviciile sexuale.
S. M. ajunsese să joace rolul de intermediar în cadrul operațiunilor de comerț sexual. După caz, acesta procura servicii sexuale pentru cunoștințele sale care îi cereau acest lucru sau racola persoane interesate să obțină astfel de servicii în folosul persoanelor care practicau prostituția.
Dosarul a fost înaintat Tribunalului Bacău.
Discussion about this post