Pe măsură ce se apropie punctul culminant al campaniei pentru alegerile locale, asistăm la un adevărat spectacol al declarațiilor și luărilor de poziție, atât ale candidaților cât, mai ales, ale colegilor de partid, care vor să dea o mână de ajutor și emit afirmații care mai de care mai fanteziste.
Astăzi, analizăm tânăra formațiune USR. USR s-a infiltrat pe scena politică, alături de PNL, profitând de haosul dâmbovițean și dorința arzătoare a liberalilor de a stârpi orice inițiativă doctrinală de stânga.
Încă nu este clar ce capacitate concretă și reală au cei de la USR pentru a construi o Românie normală. Până acum, doar s-au agitat și au fost extrem de vocali. S-au lăudat cu integritatea și moralitatea lor, despre care realitatea vieții a demonstrat că sunt doar praf în ochi. Au criticat și au arătat cu degetul inițiativele, proiectele, strategiilor partenerilor politici. Își critică proprii colegi de partid. Vin cu idei care aduc atingere mediului de afaceri și cetățenilor. Sunt, declarativ, împotriva tuturor, iar faptic, lipsesc cu desăvârșire.
Un exemplu este Claudiu Năsui. Vicepreședinte al USR, președinte USR București, deputat de București, membru în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, secretar al Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România, un promițător ”viitor prim-ministru” al României, așa cum îl prezenta un coleg de partid, imediat după alegerile europarlamentare de anul trecut.
După o asemenea iluzie, fără nici cea mai mică experiență de viață, politică și profesională este normal să te și vezi în postura de a gestiona destinul unei țări, aflată la limita suportabilității politice și începi să expui opinii și judecăți, fără argumente și fără soluții.
Claudiu Năsui este împotriva a tot ce este românesc, tot ce înseamnă protecție socială sau susținerea mediului de afaceri autohton.
Dintre ultimele sale isprăvi putem exemplifica susținerea învățământului privat în detrimentul celui de stat. Probabil că, dacă domnia sa, datorită averii adunate prin mijloace total neortodoxe de familie nu a simțit ce înseamnă lipsa banilor, crede că în România nu este nevoi e de învățământul de stat. Și-a pus, oare, domnul deputat întrebarea câți copii din România frecventează învățământul de stat și câți pe cel privat? Sau câți copii din România au abandonat școala din cauza lipsurilor și a sărăciei? Nimeni nu spune să nu încurajăm concurența, dar vorbim despre formarea caracterelor copiilor noștri. Câte familii din România își pot permite să trimită copii la școlile private? Sunt întrebări la care poate vom primi răspunsul din partea tânărului politician.
Mediul de afaceri. În timp de toate guvernele lumii adoptă soluții și susțin financiar și legislativ mediul de afaceri pentru a se redresa după criza economică provocată de pandemia SARS-CoV-2, Claudiu Năsui ceartă guvernul liberal, al cărui partener este USR, și se lansează într-un atac fără precedent, împotriva ajutorului guvernamental pe care PNL îl acordă companiei Tarom, aflată în dificultate și cere, nici mai mult nici mai puțin închiderea acesteia. Oare și-a pus întrebarea ce înseamnă închiderea uneia dintre cele mai mari companii aeriene române? Ce înseamnă pentru cei peste 1000 de angajați închiderea companiei? Ce se întâmplă cu cele 29 de aeronave? O fi ignoranță? O fi răutate? Sau, așa cum ne-a obișnuit clanul familiei Năsui, pe căi ilegale, moștenite din tată-n fiu, pregătește o preluare a operatorului roman de către un investitor străin? Indiferent de motiv, Claudiu Năsui acționează împotriva României și a poporului român.
Consecvent ideii de combatere a oricărui plan de salvare a economiei românești post pandemie, USR-istul Năsui critică vehement Planul național de investiții și relansare economică, adoptat de premierul Ludovic Orban, fără să vină cu idei, cu propuneri constructive.
Istoria spune despre familia lui Claudiu Năsui, care se proclamă fără nicio pată penală și de o moralitate imaculată, că și-a obținut averea în urma unor afaceri nu tocmai legale, în anii 90.
Tatăl deputatului Năsui, Dorel Năsui a fugit din România în 1986 în SUA , unde a lucrat pentru Motorola. După evenimentele din decembrie 1989 a revenit în țară, ca reprezentant al companiei americane. Împreună cu fratele său, Simion Năsui, vând, Ministerului Apărării, condus de către Victor Atanasie Stănculescu, echipamentele Motorola la prețuri supraevaluate, producând un prejudiciu de 8.053.147 USD, dar și Ministerului de Interne și SRI. De asemenea, aduc în această combinație și Întreprinderea de Pescuit Oceanic Tulcea, pe care o jefuiesc, practic, de valuta aflată în conturi. Afacerea cu armata a fraților Năsui devine dosar penal. Însă dosarul este tergiversat, iar în 2002 faptele se prescriu și toți inculpații scapă cu fața curată.
Deputatul încearcă să explice, printr-un punct de vedere, această afacere, însă, fără argumente concrete.
Perioada cea mai lungă a carierei sale Claudiu Năsui și-a petrecut-o la firma familiei, Muntenia Global Invest, unde deține 9% din acțiuni. Este demn de menționat că în urma unui control al ASF, la Muntenia Global Invest au fost identificate nereguli financiare ce frizau spălarea de bani, însă, și aici, lucrurile s-au mușamalizat cu eleganță.
Cert este, că deputatul Claudiu Năsui, care nu pare să aibă răbdare să atingă maturitatea politică, ne confirmă că oamenii noi din politica românească nu sunt altceva decât copiii oamenilor vechi, ai acelora care au furat cât au putut și înainte și după 1989.
Oare când vom avea politicieni care să țină cu majoritatea românilor, care nu vor avea legături și nici averi făcute prin ilegalități și fraude?
Discussion about this post