Semnificații și obiceiuri de Sfânta Parascheva

Sfânta Cuvioasă Parascheva este celebrată de Biserica Ortodoxă și de altele de rit oriental. Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea în satul Epivata din Tracia, într-o familie de creștini bogați. Fiind o fire foarte evlavioasă, mergea de fiecare dată când se ivea ocazia la biserica Preacuratei Născătoare de Dumnezeu împreună cu mama sa. La vârsta de 10 ani, într-o zi, când era în biserică, a auzit o frază din Evanghelie: „Cel ce voiește să vină după Mine, să se lepede de sine și să ridice Crucea sa și să urmeze Mie”. Parascheva a hotărât să facă întocmai, iar, ieșind din biserică, a văzut un om sărac și i-a cerut hainele, dându-i-le în schimb pe ale ei.

Ulterior, a decis să se retragă în pustietate, spre ținutul Pontului, nu înainte de a sta cinci ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea. De acolo a pornit spre Țara Sfânta pentru a trăi restul vieții sale acolo. De la Constantinopole a decis să meargă la Epivat, fără a spune credincioșilor cine este cu adevărat și de unde vine. Aici a murit și a fost îngropată ca o străină.

Domnitorul Vasile Lupu a adus moaștele Sfintei Parascheva la Iași în 1641 și le-a așezat la Biserica Sfinții Trei Ierarhi ctitorită de el. Aducerea moaștelor în Capitala Moldovei a fost un gest de recunoștință din punctul de vedere al patriarhului Partenie I și al membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că domnitorul de atunci al Moldovei a plătit în întregime datoriile Patriarhiei Ecumenice.

Începând cu anul 1889, moaștele Cuvioasei au fost mutate în Catedrala Mitropolitana din Iași.

Potrivit credințelor populare, în această zi este interzis să calci, să coși, să faci de mâncare sau orice alte treburi în gospodărie, altfel te vei trezi cu dureri de cap și ochi.

O altă superstiție spune că printre bucatele mâncate sau care sunt date de pomană nu trebuie să fie alimente „cu cruce”, precum nucile, castraveții și pepenele roșu. În schimb, este recomandată împărțirea de must și de vin nou, dar și de pâine.

Potrivit tradiției, Sfânta Cuvioasa Parascheva se roagă la Dumnezeu și pentru femeile însărcinate. Dacă ești însărcinată, este recomandat să împarți din bucatele tale cu copiii sărmani, Sfânta Parascheva urmând să te ocrotească la naștere, care va fi ușoară și lipsită de dureri.

De sfânta Parascheva se fac și previziuni ale vremii, în care se ține cont și de somnul oilor. Daca acestea dorm înghesuite pe 14 octombrie, ciobanii spun că iarna va fi una grea, lungă și friguroasă.

Foarte puțini creștini știu că Sfânta Parascheva poarta și un blestem, care datează din anul 1641. Astfel, sub veșmintele în care Sfânta este îmbrăcată în fiecare an, moaștele acesteia mai poartă o ținută care nu se dă jos niciodată, ce are și un sigiliu pe care este scris blestemul domnitorului Vasile Lupu și al Mitropolitului Varlaam care spune: „blestemat să fie cel care va împrăștia vreodată Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva”.

Veșmântul Sfintei Parascheva se face după un ritual special, în atelierele Arhiepiscopiei. Croitorii obișnuiesc să țină post și să facă rugăciune înainte de a începe să le lucreze. Veșmintele ocrotitoarei Moldovei se schimba de cinci ori pe an și se dăruiesc de Mitropolitul Moldovei unor biserici care au hramul Sfintei.