Un cuvânt care a început să determine strâmbături din nas ca izurile emanate de gunoaiele gropii de reziduuri europene care a ajuns ţara noastră este termenul naţional. După partiotism, meleag străbun şi tradiţii strămoşeşti se-ncearcă trimiterea în desuetudine a unui substantiv (naţionalism) punându-l laolaltă cu fascism, legionarism, extremism, antisemitism şi alte isme compromise de istorie. Cum ar veni, mi se restricţionează tacit dreptul de a-mi iubi ţara, aşa cum am şi jurat punând chezăşie viaţa, ca militar de carieră, şi mi se apdatează limba naţională (cea de la Râm), graiul vechilor cazanii, populând-o cu basne (a la Misail Călugăru şi Simion Dascălul la cronica lui Grigore Ureche) de parcă nu ne-ar fi de ajuns agresivele scorneli, falsuri, neologisme ad-hoc, oferte ale unei păsăreşti anglo-americane provenită via facebook şi-nghiţite din nevoia de IT.
Şi denumirile de localităţi au început să fie agresate (unor jurnalişti le pute Napoca din compunerea oraşului condus de românul Boc, de parcă am putea zice numai Târgu localităţilor compuse cu termenul celălalt: Jiu, Cărbuneşti, Mureş, Ocna şi, de ce nu, de Floci!), iar altele (aici ne mai e grabă şi presiunea timpului?) dimpotrivă sunt adaptate şi adăugite, ca „Universitatea Craiova O-mie-nouă-sute-patruzeci-şi-opt”!
Am invocat aceste aspecte în chip de captare a atenţiei asupra unei sărbători cu care se-ncheie vara calendaristică, Ziua Limbii Române (pentru care s-a zbătut cu osârdie prietenul şi regretatul scriitor Corneliu Leu!), legiferată ca atare şi demnă de respectul vorbitorilor şi trăitorilor întru aceasta, identificată de Nichita Stănescu drept Patria.
O comoară, cum a definit-o poetul basarabean Alex Mateevici, comparată ca un fagure de miere de Eminescu, limba română este dulce şi cantabilă, frumoasă şi pitorească, un grai ce se pretează la metaforă şi sonoritate, dar mai ales având un lexic prietenos. De la această prietenie de primitor universal limba şi-a tot îmbogăţit fondul principal de cuvinte conţinând cuvinte cu noime şi obârşii slave, latine, greceşti, franţuzeşti, germane şi din vecinătatea apropiată. Azi această agresiune internaţională asupra limbii (fără scop anume?) tinde s-o sărăcească de filonul naţional, de seva vitală moştenită de la înaintaşi, ajungându-se la un hibrid periculos, tehnicist, agramat.
Numindu-se Neamul Românesc partidul nostru dezavuează pierderea treptată a sensului naţional (cu referire la popor, pământ, obicei şi, mai ales, grai) şi militează împotriva împrumuturilor necritice, lipsite de logică, a înlocuitorilor de termeni de dragul unei emfaze „miştocăreşti” şi a afişării unei false erudiţii din partea, culmea, tocmai a analfabeţilor specialişti în „coppy-paste” n-am găsit alt expresie pentru furtişag de căciulă în amfiteatrele învăţăturii, inclusiv a studiilor făcute pe bani grei peste hotare.
„Vorbeşte cum ţi-e vorba şi poartă-te cum ţi-e portul!” rămâne o deviză mereu valabilă, demnă de mai marii girului PNR – istoricul savant Iorga şi poetul jurnalist de geniu Eminescu – ce se adresează tuturor apartenenţilor naţiei din Carpaţi, traficanţi de abrevieri şi termeni străini după ureche şi purtători de pantaloni sfâşiaţi sau costume atipice în care predomină culorile curcubeului.
La ceasul de laudă şi binecuvântare a limbii noastre naţionale, Partidul Neamul Românesc foloseşte prilejul să spună (poate cele peste 130 de cărţi publicate şi activitatea de jurnalist aflat în traşeele presei scrie, mă-ndreptăţesc s-o fac eu!) că pe lângă priorităţile sale, instruirea şi educaţia, din familie şi din sistemul şcolar mai ales a tinerei generaţii, în spiritul valorilor cultural-artistice româneşti rămân urgenţe, chiar stringenţe ale permanenţei normalităţii conservatorismului dinamic pe teritoriul naţional.
Gl. Bg. (rtg.) Prof. univ. dr. ing. Nicolae Rotaru
Vice-preşedinte Fondator Naţional al Partidul Neamul Romanesc
Deţinător al Premiului Naţional pentru Literatură al Fundaţiei „Nişte Ţărani” 2016
Membru al USR, laureat al Premiului Naţional „Opera Omnia” 2018
Membru al UZPR, laureat al Premiului „Împliniri scriitoriceşti”
Discussion about this post