Unii oameni nu se pricep deloc la anumite lucruri dar totuși ei se cred cei mai buni și mai deștepți. Fiecare dintre noi cunoaștem astfel de specimene și zilnic avem de-a face cu câteva dintre ele. Oamenii aceștia, care cred că le știu pe toate ajung, în timp, să fie urâți de către toți cei din preajmă. Însă ura pe care o dezvoltăm față de ei nu este corectă, deoarece acest tip de comportament pe care-l afișează incompetenții ne caracterizează pe fiecare dintre noi, într-o măsură diferită de la individ la individ. Dar nu putem să spunem că noi suntem perfecți, cei mai pricepuți la toate. Ar fi absurd.
Incompetenții cred că ei au descoperit totul în orice domeniu ar activa. Au impresia că la ei se află cheia succesului și adevărul absolut și desigur, toate acestea le dublează printr-o încredere în sine nezdruncinată. Știința s-a ocupat de această parte interesantă a comportamentului uman și iată că a fost făcut experimentul cunoscut sub denumirea de efectul Dunning-Kruger. Aceștia au făcut o serie de teste și au publicat rezultatele în 1999. Ceea ce au descoperit cei doi cercetători ne demonstrează că incompetenții nu recunosc competența celor care o au cu adevărat, nu sunt conștienți de propria nepricepere, chiar nu o pot concepe, nu o realizează, au o încredere oarbă în propria inteligență, au lipsuri mari pe care efectiv nu le observă.
Dacă ne uităm cu atenție, și ne mai găsim și dovezile necesare, putem spune că politicienii de astăzi se încadrează foarte bine în cele descrise de experimentul Dunning-Kruger. Privindu-i cum își duc mai departe mândria deși revoltele populare și problemele apărute ar trebui să-i pună pe gânduri, înțelegi de ce, dacă prostia nu doare, nu o poți trata.
Avem cu toții momentele noastre de incompetență dar e foarte important să acceptăm când ni se spune că nu putem fi buni la toate. Acceptarea este deja un pas bun spre vindecarea acestei stări.
Discussion about this post