Citeam ceva mai devreme mesajul postat de jurnalistul Cristian Tudor Popescu în care afirma că o scurtă ședere în spital a reușit să-i redea încrederea în oameni. Tot ce pot să sper este că domnia sa se va ține departe de presă o perioadă, căci mie lectura ultimelor știri mi-a produs oroare.
Ați citit poate despre teribilul accident din Tulcea unde o femeie gravidă, un copil de trei ani și bunica acestuia au fost omorâți de un bețiv care a intrat cu mașina peste ei în curte. Tipul acela de român care pleacă peste hotare să facă și el „un ban grămadă”, ca mai apoi să vină acasă să se dea mare pe la prieteni. Avea și cu ce – un BMW care a prins 150 km/oră înaintea de a intra în curtea bieților oameni. Avea și un telefon șmecher, cu care să facă „live” pe Facebook, să-l vadă prietenii cum omoară niște oameni nevinovați.
Aș vrea să cred că e un caz singular, dar nu e. Am mai văzut genul ăsta de oameni pe la știri. Pentru asta s-a murit la Revoluție, pentru asta ne-am zbătut să fim primiți în Europa, ca astfel de indivizi să umble liberi prin lume și să facă bani, nu neapărat averi, dar măcar cât să se dea mari pe Facebook.
Ceva mai devreme mă uitam pe ce mai spun ziarele italienești despre noi și am găsit niște români care au spart un bar prin Roma, alții care se dădeau drept surdo-muți și cerșeau pe nu știu unde, alții prinși tot pentru organizarea unei rețele de cerșetori.
Îmi vine în minte sloganul folosit la multe campanii de binefacere „Și ei sunt ai noștri!”
Asasinul cu BMW din Tulcea este și el al nostru? Monstrul de la Caracal? Hoții răspândiți pe continent?
Sau oroarea pe care am citit-o tot la știri cu un individ arestat la Câmpulung pentru pornografie infantilă. Și nu individul m-a oripilat ce mai tare, ci una dintre persoanele care au intrat în afaceri cu el, o „mamă” care s-a filmat făcând sex oral bebelușului de trei luni. Pentru că escrocul se dădea drept Mihai Bendeac și i-a promis femeii că o face vedetă la televizor.
Aș vrea să spun că astfel de specimene, care se închină la zeii lumii moderne – banul și gloria efemeră, nu au legătură cu noi, dar și ei sunt ai noștri.
Oamenii normali se revoltă și cer pedepse cât mai aspre pentru astfel de indivizi, am văzut-o, de pildă, după tragedia de la Caracal. Sunt absolut de acord cu asta, ba chiar uneori regret că apartenența la structurile europene nu ne permite pedeapsa cu moartea.
Și totuși, doar cu pedepse nu vom reuși mare lucru. Ceea ce avem nevoie este o schimbare de mentalitate la nivelul întregii societăți. Întrebarea e – cine dă tonul pentru o astfel de schimbare?
Discussion about this post