Presa internațională a vorbit pe larg în ultimele zile despre reuniunea G7 de la Biarritz (Franța), deși nu se poate spune că liderii celor șapte cele mai industrializate țări ar fi ajuns la un acord în măcar vreuna din problemele arzătoare cu care se confruntă lumea. Prima explicație a lipsei oricărui acord este relația tensionată dintre Statele Unite și principalele țări europene, care au viziuni diferite asupra multor probleme – Iranul, războaiele comerciale, încălzirea globală. O altă cauză este aceea că o reuniune de acest tip este un model învechit de diplomație, care nu-și prea mai găsește locul într-o epocă în care politica se face mai degrabă pe Twitter decât în declarații oficiale.
De altfel, reuniunea de la Biarritz nici nu este prevăzută a se încheia cu o declarație oficială, după eșecul răsunător al întâlnirii G7 de anul trecut din Canada. La vremea respectivă s-a ajuns la o declarație comună, doar că liderul american s-a supărat și a plecat mai devreme, retrăgându-și practic semnătura printr-o salvă de postări furibunde pe conturile sale.
Pentru a evita repetarea acestei situații, președintele francez, Emmanuel Macron, gazda reuniunii, a stabilit că nu se va încerca măcar adoptarea unei declarații finale, așa cum era practica diplomatică până nu demult.
De toate părțile, liderii prezenți încearcă să acrediteze ideea că totul merge bine, însă informațiile „pe surse” spun cu totul altă poveste. S-a anunțat, de pildă, că Emmanuel Macron ar fi fost mandatat să negocieze cu Iranul, însă este destul de neclar dacă Donald Trump și-a dat acordul explicit pentru vreun demers diplomatic. La Washington există un lobby foarte puternic în vederea declanșării unui conflict un Iranul, în timp ce europenii ar prefera să se ajungă la un acord pașnic, care să le permită continuarea afacerilor în domeniul petrolier.
Războiul comercial dintre SUA și China este și el prost privit de aliații europeni. Președintele american a încercat să acrediteze ideea că lumea „respectă” acest război, astfel că până și cel mai nou aliat al său, premierul britanic Boris Johnson s-a văzut nevoit să puncteze că țara sa este în favoarea unui comerț liber, exprimându-și totodată îngrijorarea că escaladarea conflictului ar avea consecințe negative asupra economiei globale.
Premierul japonez Shinzo Abe n-a găsit nicio înțelegere pentru îngrijorările țării sale cu privire la testele cu rachete ale nord-coreenilor.
Nici măcar în problema cu adevărat arzătoare a momentului – incendiile devastatoare din pădurea amazoniană – nu există o poziție comună. Liderii europeni au avut cuvinte dure la adresa președintelui brazilian Jair Bolsonaro, pe care însă Trump nu l-a criticat direct, acesta fiind un aliat important al SUA în America de Sud.
Dacă pe plan politic sunt puține lucruri de spus despre reuniunea de la Biarritz, tot ce le rămâne ziariștilor să comenteze sunt ținutele doamnelor, de la rochia galbenă a Melaniei Trump la pantofii sport ai soției liderului francez, Brigitte Macron.
Măcar e ceva concret!
Discussion about this post