Se înmulțesc vocile celor care cer o analiză corectă și atentă a activității, prerogativelor și implicării Curții Constituționale în rezolvarea spețelor de natură constituțională apărute pe scena politică românească.
Astfel, Theodor Paleologu, candidat la prezidențiale, din partea PMP, a avut chiar o poziție tranșantă legată de existența acestei instituții afirmând într-o emisiune televizată la B1 Tv, cu o zi în urmă,:
”Este musai să avem o dezbatere cinstită asupra CCR, pentru a vedea dacă o păstrăm sau nu. Pentru că atribuţiile CCR pot fi preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum era înainte de comunism.Calitatea oamenilor din CCR a scăzut, iar asta e grav. Este nevoie de o reformă constituţională, trebuie să facem ceva! ”
Referindu-se la ”cum era înainte de comunism”, Theodor Paleologu face referire la constituția din 1923 care prevedea foarte clar, cu privire la legalitatea şi supremaţia Constituţiei, că “numai Curtea de Casaţie în secţiuni unite are dreptul de a judeca constituţionalitatea legilor şi de a declara inaplicabile pe acelea care sunt contrare Constituţiei”. Curtea de Casaţie avea rolul Curţii Constituţionale de astăzi, fiind constituită din jurişti de profesie, integri şi neafiliaţi niciodată vreunei grupări politice.
Nu este singurul om politic care, în ultima vreme, cere o dezbatere serioasă asupra rolului Curții Constituționale.Astfel, Ioan Cupșa, deputat PNL, membru al Comisiei juridice, a declarat recent că este nevoie de o reformă a Curţii Constituţionale, de o profesionalizare şi de o reîntoarcere a acestei instituţii strict la rolul său.
„Avem nevoie sau nu (…) de o reformă a Curţii Constituţionale a României? CCR fiind unica entitate jurisdicţională constituţională. Este o întrebare practic pe buzele tuturor. S-a vorbit despre depolitizare. Este o abordare corectă atunci când vorbim despre depolitizarea Curţii, ocazionată de dorinţa manifestării unei imparţialităţi a judecătorilor săi. Vom avea nevoie şi de o profesionalizare a Curţii şi o reîntoarcere a CCR strict la rolul său constituţional, cel de garant al supremaţiei Constituţiei. Este regretabil, dar pare-se că în ultimii ani, Curtea Constituţională a devenit un adevărat legiuitor şi este foarte grav acest lucru”, a declarat acesta.
Acesta și-a argumentat poziția spunând că în nenumărate decizii ale CCR, în motivări, apare sintagma „este constituţional dacă”, urmată de un text, ceea ce face ca acel text să capete putere de lege, iar CCR să devină legiuitor.
Principala nemulțumire a celor care critică activitatea CCR este aceea că forul constituțional suprem al țării este astfel constituit încât nu poate fi evitată politizarea ei. Cei 9 judecători componenți au un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.Câte trei judecători sunt numiți de către Camera Deputaților, Senat, respectiv de Președintele României. Componența Curții se înnoiește cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani, fiecare din autoritățile competente să efectueze numirile desemnând câte un judecător. În concluzie, cine are majoritatea în Parlament își numește și judecătorii la Curtea Constituțională.Acesta este și sistemul folosit în majoritatea țărilor din Europa unde 3 instituții sunt implicate în numirea judecătorilor constituționali:Parlament, Guvern, Șeful statului(monarh sau președinte).
Deci, problema depolitizării CCR, în ciuda tot mai deselor cereri în acest sens nu este una simplă, iar aceasta ține mai mult de calitatea celor numiți acolo.
Discussion about this post