Românii au venit în fața Ambasadei Republicii Belarus din București pentru a spune că sunt alături de poporul din Belarus care luptă, de mai multe zile, pentru câștigarea libertății.
Protestatarii spun că doresc, la fel ca cei din Belarus, repetarea alegerilor, considerând că acestea au fost fraudate de actualul președinte, Lukashenko.
„Chiar dacă au fost bătuți și torturați de forțele de ordine obediente regimului, gazați și fugăriți, protestatarii din Belarus nu au renunțat la visul lor de a deveni liberi. Astăzi, dictatorul Lukashenko a adus cu autocarele oameni care să participe la un miting de susținere, în încercarea lui disperată de a intimida și a demonstra o falsă susținere a poporului. Ca la manual, toți dictatorii urmează aceleași tehnici de manipulare și intimidare, evitând ceea ce este atât de evident pentru o lume întreagă: tot timpul popoarele au dărâmat dictaturile”, scriu cei de la Evoluție în Instituție, pe Facebook.
Scrutinul prezidenţial organizat duminica trecută în Belarus, câştigat potrivit autorităţilor de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, dar contestat puternic de opoziţie, a fost urmat de proteste masive, reprimate dur de regimul de la Minsk.
Principalele evenimente produse în ultima săptămână în Belarus
– În seara scrutinului, pe 9 august, un sondaj de opinie oficial efectuat la ieşirea de la urne îl credita pe Aleksandr Lukaşenko cu aproape 80% din voturi. Principala sa adversară, Svetlana Tihanovskaia, a respins estimările: „Majoritatea este cu noi”.
În cursul nopţii, protestele opoziţiei au fost reprimate violent. Zeci de persoane au fost rănite, iar aproximativ 3.000 de manifestanţi au fost arestaţi.
– Luni dimineaţă, potrivit rezultatelor oficiale, Aleksandr Lukaşenko era anunţat drept câştigător al scrutinului prezidenţial, cu 80% din voturi. Svetlana Tihanovskaia, care oficial a obţinut 10%, a revendicat victoria, cerând-i lui Aleksandr Lukaşenko să cedeze puterea. Rusia, China şi Venezuela au salutat rezultatul alegerilor. În cursul celei de-a doua seri, un protestatar a murit, dar autorităţile susţin că bărbatul nu a fost agresat de forţele de ordine. „Unul dintre protestatari a încercat să lanseze un dispozitiv exploziv spre agenţii forţelor de ordine, dar dispozitivul i-a explodat în mână”, a comunicat Poliţia belarusă.
Autorităţile au continuat reprimarea protestelor, în Minsk şi în alte oraşe, iar 2.000 de manifestanţi au fost arestaţi.
– În cursul zilei de marţi, Svetlana Tihanovskaia a anunţat că a luat „decizia dificilă” de a pleca în Lituania. Uniunea Europeană a avertizat, marţi după-amiază, că ar putea impune sancţiuni Administraţiei din Belarus, în contextul în care scrutinul prezidenţial care nu a fost „nici liber, nici echitabil” a fost urmat de acţiuni de reprimare.
În a treia noapte de manifestaţii, marţi spre miercuri, forţele de ordine au recunoscut că au utilizat arme de foc împotriva manifestanţilor „agresivi”, în oraşul Brest.
– Miercuri, miniştrii de Externe din ţările Uniunii Europene au anunţat o sesiune extraordinară pe tema crizei din Belarus. Aflat în Cehia, secretarul de Stat american, Mike Pompeo, a îndemnat Administraţia autoritaristă de la Minsk să înceteze acţiunile de reprimare. „Vrem ca poporul belarus să se bucure de libertăţile pe care le revendică. Cerem urgent ca manifestaţiile nonviolente să fie protejate, nu este în interesul nimănui să se intervină în acest fel. Sper că Uniunea Europeană va publica nu doar declaraţii, ci va lua şi măsuri”, a declarat secretarul de Stat american, catalogând drept „inacceptabilă” situaţia politică din Belarus.
Miercuri seară, autorităţile au confirmat decesul celei de-a doua persoane, un demonstrant reţinut în orăşelul Grodno.
– Joi dimineaţă, autorităţile au anunţat 700 de noi arestări, numărul total al protestatarilor deţinuţi ajungând la 6.700.
Administraţia Vladimir Putin a părut să reia susţinerea pentru regimul de la Minsk, denunţând, joi, tentativele străine în sensul destabilizării Belarusului. Relaţiile dintre Rusia şi Belarus au fost tensionate în ultimele luni. Deşi Rusia este principalul aliat al Belarusului, înaintea scrutinului prezidenţial, Administraţia autoritaristă de la Minsk a acuzat Moscova că a trimis agenţi ai unei firme de securitate pentru acţiuni de destabilizare. Rusia a respins acuzaţiile, iar preşedintele Vladimir Putin l-a felicitat pe Aleksandr Lukaşenko pentru obţinerea unui nou mandat prezidenţial.
– Vineri, Comisia Electorală Centrală a anunţat că, potrivit rezultatelor finale, preşedintele Aleksandr Lukaşenko a câştigat scrutinul prezidenţial cu 80,1% din voturi, iar principalul candidat al opoziţiei, Svetlana Tihanovskaia, a obţinut 10,12%. Însă candidata opoziţiei susţine că a obţinut 60%-70% din voturi.
Pe fondul presiunilor internaţionale, Administraţia de la Minsk a semnalat că este dispusă la „dialog obiectiv” cu partenerii străini pentru depăşirea crizei politice.
La rândul său, Consiliul Uniunii Europene a aprobat vineri impunerea de sancţiuni regimului din Belarus. „Miniştrii de Externe şi-au dat acordul pentru sancţionarea oficialilor responsabili de represiune şi urmează să fie stabilită o listă cu numele celor responsabili”, au declarat oficiali de la Bruxelles.
– Sâmbătă, Aleksandr Lukaşenko a anunţat că îl va contacta pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, afirmând că „ameninţările nu mai vizează doar Belarusul”. Ulterior, Vladimir Putin s-a declarat încrezător că problemele din Belarus se vor rezolva, după ce a discutat prin telefon cu Aleksandr Lukaşenko.
Protestele au continuat la Minsk, mii de simpatizanţi ai opoziţiei adunându-se sâmbătă seară în faţa sediului Televiziunii publice, în centrul oraşului Minsk, având pancarte pe care scria „Arătaţi adevărul!”.
– Duminică, Alianţa Nord-Atlantică a respins afirmaţiile preşedintelui Aleksandr Lukaşenko privind mobilizarea de efective militare în apropierea frontierei vestice a Belarusului, subliniind însă că NATO urmăreşte situaţia cu atenţie.
Aleksandr Lukaşenko a exprimat îngrijorare în legătură cu exerciţii militare desfăşurate de NATO în Polonia şi Lituania, considerând manevrele drept o acumulare de forţe militare.
„Nu există nicio mobilizare militară a NATO în regiune. Prezenţa multinaţională a NATO în partea de est a Alianţei nu este o ameninţare pentru nicio ţară. Este strict defensivă, proporţionată şi menită să prevină conflictele şi să menţină pacea”, a declarat un purtător de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice, citat de agenţia Reuters. Oficialul NATO a îndemnat Belarusul să respecte drepturile fundamentale, inclusiv cel la proteste paşnice.
Lituania a găzduit, în perioada 2-14 august, exerciţii militare NATO cu participarea trupelor din SUA şi Polonia. „Criza din Belarus este de tip politic, iar acuzaţiile conducerii Belarusului privind interferenţe externe ori ameninţări au rolul de a transfera vina şi a justifica acţiunile”, a declarat Raimundas Karoblis, ministrul Apărării din Lituania.
Rusia a anunţat duminică dimineaţă că i-a transmis lui Aleksandr Lukaşenko disponibilitatea de a oferi asistenţă militară în caz de necesitate, în contextul protestelor.
Zeci de mii de persoane participă, duminică seară, la „Marşul libertăţii”, contestând realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko. Mitingul se desfăşoară pe Bulevardul Independenţei din Minsk.
Pe fondul protestelor, Aleksandr Lukaşenko a lansat un nou apel la „apărarea ţării şi a independenţei acesteia”.
Un sondaj efectuat pe aplicaţia Telegram arată că Svetlana Tihanovskaia a fost votată de 53% dintre utilizatori, iar Aleksandr Lukaşenko de doar 2%.
Discussion about this post