Senatorul de Prahova Ninel Peia, Chestor al Senatului, membru al Comisiilor de Transporturi și Resurse Minerale ale Senatului a exprimat o poziție publică față de împlinirea a 175 de ani de la nașterea „poetului nepereche” Mihai Eminescu.
Iată textul mesajului:
„ Mircea Eliade scria: „Dacă poporul român dispare și rămane o carte a lui Mihai Eminescu , lumea va ști cine au fost românii”. Sunt vorbe adânci prin simplitatea și profunzimea lor. Mihai Eminescu a cercetat în perioada studenției sale la Viena și Berlin documente secrete ale marilor imperii expansioniste despre români. A audiat toate cursurile posibile de filosofie, științe, drept la care se putea duce. Mihai Eminescu nu a dorit să își „drapeze” biografia cu diplome universitare, deși putea să devină ce voia el. A preferat să fie poet, să fie jurnalist, într-un cuvânt SĂ FIE ROMÂN!
Românismul lui Mihai Eminescu vine din adâncul ființei sale și din ascendența străbunilor săi. Se spune că că Eminescu, după tată, provine din preoți români bănățeni care prin slavizarea forțată pusă la cale de Mitropolia Sârbă Ortodoxă de Karlowitz, nu mai puteau sluji românește. De la un prim preot, Emin/Imin, neamul său a trecut la mijlocul veacului al XVIII-lea în Ardeal, apoi în Moldova. De aceea, familia poetului se numea Eminovici.
Mai târziu, Iosif Vulcan, directorul Revistei Familia, fondate la Pesta, în iunie 1865, i-a publicat lui Mihai Eminovici prima poezie, „De-aș avea” în 1866, când poetul avea 16 ani. El a decis ca tânărul să semneze cu numele de familie Eminescu.
Creația poetică și jurnalistică a lui Mihai Eminescu sunt expresia genialității sale. Mihai Eminescu, ROMÂNUL definea într-o frază cheie existenșa POPORULUI ROMÂN:
„Românii nu au fost și nu sunt nicăieri în țara lor coloniști, venitúri, oamenii nimănui, ci pretutindenea unde locuiesc sunt autohtoni, populație mai veche decât toți conlocuitorii lor (…)Nu există nici o deosebire între românii din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabilă parte a Ardealului. E absolut același neam, cu aceleași înclinări și aptitudini”.
Este definiția existenței în vatra sa originară a poporului român, popor care nu a cucerit alte populații, dar care a acceptat alte populații să conviețuiască în spațiul românesc, Românii între Carpați, Dunăre și Mare sunt uniți, sunt la fel. Aceasta este teza unității naționale românești în vremea când se pregăteau deziderate naționale precum Unirea Principatelor, Independența Națională și România Mare.
Eminescu a considerat că România ca stat se va dezvolta prin meritocrație:
„Secretul vieții lungi a unui stat este păstrarea ierarhiei meritului. (…) Fiecărui drept îi corespunde o datorie. Altfel, atunci când virtutea e considerată nerozie, iar inteligența și știința privite ca lucruri de prisos, sunt expuse invidiei nulităților și batjocorii caracterelor ușoare, spiritul cel mai onest ajunge la momentul fatal, de cumpănă în care înclină a crede că în asemenea vreme și-n așa generație însușirile rele ale oamenilor sunt titluri de recomandație”
Este cea mai bună descriere a luptei actuale din România elitelor în luptă cu pseudo-elitele. deși Eminescu scria aceste cuvinte acum 140 de ani!
Astăzi, 15 ianuarie 2025, se împlinesc 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, poetul nostru național. Cred că este cel mai bine astăzi, să-l cinstim, citind măcar un vers poetic, măcar o frază jurnalistică a marelui Mihai Eminescu!”
Discussion about this post