Pe 12 septembrie 2019, baza de date care conţinea secvenţele virale de la Institutul de Virologie din Wuhan a fost depublicată, devenind offline. Baza de date, acum oficial ştearsă, care nu a fost niciodată republicată, conţinea peste 22.000 de eşantioane de virusuri nepublicate şi secvenţe de virusuri de lilieci şi rozătoare – informaţii esenţiale şi, potenţial, cheie pentru a determina dacă laboratorul din Wuhan avea un precursor al virusului care a declanşat pandemia.
Importanţa accesului la datele secvenţelor genetice acum dispărute a fost ilustrată la începutul acestui an, când secvenţe din primele cazuri de virus Wuhan au fost recuperate dintr-un alt set de date, care fusese şters în iunie 2020 dintr-o bază de date a Institutelor Naţionale de Sănătate (NIH) a SUA, prin efortul unui cercetător chinez.
Aceste date au confirmat că pandemia nu a început din piaţa de animale vii Huanan, din Wuhan, aşa cum au susţinut mult timp autorităţile comuniste de la Beijing.
În ciuda importanţei potenţiale a datelor aflate în baza ştearsă a Institutului de Virologie Wuhan (WIV), nu au existat solicitări cunoscute din partea oficialilor occidentali din domeniul sănătăţii publice de a republica sau examina baza de date a Institutului. Mai mult, niciunul dintre principalii oficiali din domeniul sănătăţii şi experţi implicaţi în răspunsul la pandemie, cum ar fi Dr. Anthony Fauci din SUA, sau directorul trustului farmaceutic britanic Jeremy Farrar, sau directorul NIH din Marea Britanie, Dr. Francis Collins, nu au recunoscut public existenţa acelei baze de date.
În februarie 2021, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a trimis o echipă de anchetă la Wuhan pentru a studia originea virusului, după presiuni diplomatice occidentale ce au durat mai mult de un an, desfăşurate în spatele uşilor. Raportul echipei precizează că membrii săi „au analizat datele colectate de baza de date integrată a Centrului Naţional Chinez pentru Bioinformare, privitoare la toate secvenţele disponibile de coronavirusuri”.
Dar, în mod surprinzător, echipa OMS a omis să solicite o examinare a bazei de date şterse, conţinând eşantioane colectate, alcătuită şi apoi ştearsă de Institutul de Virologie din Wuhan.
Eşecul OMS de a cerceta cel mai promiţător instrument de investigaţie este notabil, deoarece Institutul de Virologie Wuhan este considerat, în acest moment, cea mai probabilă sursă a scurgerii din laborator a virusului care a ucis peste 4 milioane de persoane şi a aruncat în haos economiile şi vieţile locuitorilor acestei planete.
Peter Daszak, preşedintele EcoHealth Alliance, un ONG folosit de agenţia americană NIH drept suveică pentru finanţarea laboratorului Institutului Wuhan, a susţinut că echipa de anchetă a OMS nu a solicitat să vadă baza de date ştearsă, deoarece Daszak le-a spus colegilor că datele nu conţineau informaţii relevante despre originile pandemiei.
Pare surprinzător faptul că oficialii OMS ar accepta afirmaţiile lui Daszak fără discernământ, în loc să insiste asupra examinării bazei de date. De asemenea, merită remarcat faptul că Daszak s-a aflat în mod evident în conflict de interese, deoarece a fost implicat în activităţile Institutului din Wuhan în ultimii ani, cu ajutorul unor fonduri ale guvernului federal american.
Când a fost întrebat despre baza de date ştearsă în ianuarie 2021, directorul Institutului de Virologie din Wuhan, dr. Shi Zhengli – care conducea programul de cercetare a coronavirusurilor de liliac – a susţinut că a şters baza de date din cauza presupuselor încercări de atac cibernetic, în ciuda faptului că aceste informaţii ar fi trebuit să fie disponibile publicului (deci hackerii nu ar fi avut motive să atace baza de date), conform acordului de finanţare al lui Daszak cu institutul condus de dr. Anthony Fauci.
Eşecul OMS de a examina baza de date a Institutului Wuhan este, de asemenea, surprinzător în lumina unui raport al OMS din septembrie 2019, care avertiza în mod specific despre posibilitatea unei pandemii globale.
Raportul respectiv, care afirma că „lumea nu este pregătită pentru o pandemie respiratorie virulentă rapidă, patogenă”, a fost publicat la şase zile după ce Institutul Wuhan şi-a şters întreaga bază de date cu agenţi patogeni periculoşi.
Nu există nicio sugestie conform căreia autorii raportului OMS ar fi cunoscut, în prealabil, existenţa unui focar de pandemie, întrucât lucrarea se baza pe un studiu al John Hopkins din 10 septembrie 2019. Dar faptul că raportul OMS din septembrie avertiza cu privire la potenţialul unui focar viral global, în acelaşi moment în care Institutul Wuhan ştergea date privitoare la agenţii săi patogeni ar fi trebuit să atragă atenţia OMS şi a celor care anchetau originea pandemiei.
Momentul deciziei Institutului de Virologie din Wuhan de a depublica baza de date a secvenţelor de virusuri este notabilă în lumina evenimentelor care au urmat în scurt timp.
Potrivit unui studiu al Harvard Medical School, în octombrie 2019, la aproximativ două-trei săptămâni după ce chinezii au şters baza de date, a avut loc o creştere a traficului la spitalele din Wuhan.
John Brownstein, profesor de medicină de la Harvard, care a condus cercetarea, a declarat pentru ABC că „ceva se întâmpla în octombrie … în mod clar, a existat un anumit nivel de eveniment social care a avut loc cu mult înainte de mişcările despre care ulterior s-a afirmat că au reprezentat începutul noii pandemii de coronavirus”.
Studiul de la Harvard pare să fi fost validat prin observaţiile consulului general al SUA la Wuhan, Russell Westergard, care consemna că până la jumătatea lunii octombrie 2019, consulatul SUA din Wuhan „ştia că oraşul fusese lovit de ceea ce a fost considerat un sezon neobişnuit de vicios de gripă”.
Westergard observa mai târziu că „focarul s-a agravat în noiembrie”.
Westergard a mai declarat că atunci când oficialii oraşului Wuhan au început să închidă şcolile publice, la mijlocul lunii decembrie, pentru a controla răspândirea bolii, echipa sa a transmis informaţiile ambasadei SUA la Beijing în timp ce continua să monitorizeze situaţia.
Cam în momentul în care Westergard îşi transmitea avertismentele, probabil către începutul lunii noiembrie, trei lucrători de la Institutul de Virologie din Wuhan erau spitalizaţi cu simptome asemănătoare COVID.
În plus, Huang Yanling, cercetător la Institutul de Virologie din Wuhan, despre care s-a zvonit că ar fi pacientul zero, dispăruse şi ea în jurul acelui moment. Profilul ei a fost ulterior eliminat de pe site-ul web al Institutului Wuhan, iar despre ea nu se mai ştie nimic.
Anexa la raportul de investigaţie al OMS din 2021 – care o descrie Huang ca un fost lucrător de laborator – menţionează că, potrivit personalului Institutului de Virologie din Wuhan, Huang absolvise în 2015 şi lucra într-o altă provincie. Însă profilul lui Huang de pe site-ul Institutului a rămas activ până după izbucnirea pandemiei. În plus Huang poate fi observată într-o fotografie de grup a Institutului Wuhan din 2018.
În noiembrie 2019, au început să apară avertismente la Washington. Potrivit unui raport din 8 aprilie 2020 al ABC News, oficialii serviciilor de informaţii din SUA avertizau, la sfârşitul lunii noiembrie, că „o contagiune lovea regiunea Wuhan a Chinei”.
ABC News a mai relatat că un raport de informaţii din noiembrie 2019 al Centrului Naţional pentru Informaţii Medicale (NCMI) – o agenţie a Pentagonului – a declarat că focarul din Wuhan „putea fi un eveniment catastrofic”.
NCMI a fost ulterior identificată de mass-media franceză drept agenţia care a ajuns la concluzia că virusul s-a scurs, cel mai probabil, dintr-un laborator din Wuhan, în cadrul unui raport al comunităţii de informaţii din 2021 cu privire la originile virusului.
În mod surprinzător, au existat dezbateri semnificative şi informaţii contradictorii cu privire la momentul declanşării focarului COVID. Un raport, care cita oficiali ai guvernului chinez, a menţionat că primul caz ar putea fi documentat la 17 noiembrie 2019.
Un raport academic detaliat din The Lancet susţinea că primul caz COVID cunoscut a avut loc la 1 decembrie 2019 şi menţiona că pacientul nu avea legături cunoscute cu piaţa de animale vii Huanan din Wuhan.
Aceste date contrastează cu prima dată oficială a OMS la care se atesta o infecţie cu virus Wuhan, şi anume pe 8 decembrie 2019.
Pe măsură ce focarul din Wuhan părea să ajungă la un moment critic, Centrul Wuhan pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC Wuhan) şi-a mutat brusc sediul laboratorului său, pe 2 decembrie, într-un loc aflat la doar câteva sute de metri de piaţa Huanan.
Deşi mutarea acestui laborator a primit puţină atenţie din partea mass-media, investigatorul principal al OMS al originii virusului, Peter Ben Embarek, şi-a exprimat în mod privat îngrijorările cu privire la acea evoluţie unei echipe a unui documentar danez.
CDC Wuhan a muşamalizat mutarea bruscă a laboratorului său. Embarek susţine că a devenit conştient de mişcarea respectivă numai după ce a observat că, pe măsură ce era plimbat de chinezi prin laboratoarele CDC Wuhan, toate instalaţiile şi mobilierul păreau noi.
Raportul OMS, care conţinea doar o singură referinţă la laboratorul CDC Wuhan, a menţionat că „astfel de mişcări pot fi perturbatoare pentru operaţiunile oricărui laborator” şi a afirmat că laboratorul „nu a raportat activităţi de stocare sau programe de cercetare în laborator, pe coronavirusuri sau alte virusuri de lilieci, care preced izbucnirea epidemiei.”
Cu toate acestea, declaraţia OMS privind activităţile CDC Wuhan este în contradicţie cu activităţile cercetătorului Tian Junhua, rezident al laboratorului.
În 2017, Tian s-a lăudat într-un interviu acordat unui ziar chinez că a capturat personal 10.000 de lilieci în peşterile îndepărtate din sudul Chinei şi i-a adus în laboratorul său din CDC Wuhan.
Tian este, de asemenea, binecunoscut în cercurile academice pentru cercetările sale asupra coronavirusurilor de lilieci şi a co-publicat cel puţin 14 articole ştiinţifice împreună cu Edward Holmes, om de ştiinţă afiliat la OMS şi susţinător al teoriei originii naturale a virusului, cunoscut, de asemenea, pentru legăturile sale îndelungate cu China.
Ştergerea bazei de date de la Institutul de Virologie din Wuhan, împreună cu alte dovezi, inclusiv observaţiile consulatului SUA din Wuhan, par să sugereze că focarul din Wuhan a început mai devreme (cel puţin septembrie) decât a fost raportat în general.
Acest lucru ridică întrebări privind motivele pentru care OMS nu a acordat acestor informaţii o atenţie serioasă la pregătirea raportului său privind originile şi desfăşurarea, în timp, a focarului virusului care a produs pandemia.
OMS ar fi trebuit să fie conştient de aceste informaţii – şi ar fi trebuit să fie atent să nu dezinformeze – după cum a recunoscut ulterior investigatorul OMS Peter Embarek.
Discussion about this post