E iulie. Luna lui cuptor. Sau mai bine zis, luna lui bikini body. Bunica obișnuia să-i zică “luna lui cuptor” și mie mereu mi s-a părut un nume atât de potrivit. Cald, bun la suflet, așa ca bunica.
Acum, nu mai aud de luna lui cuptor pe nicăieri și mă feresc cât pot să intru pe rețelele sociale să văd fete în costum de baie, semi-dezbrăcate cu bot de rață și fundul la înaintare.
În ziua de azi, nimeni nu mai mănâncă cireșe oricum și cine are timp să se mai aplece peste cuptor să pregătească o prăjitură? E adevărat că timpul trece. Cireșele n-o să mai fie bune mult și după n-o să mai avem ce mânca.
Dramatizez. Oricum, cine are nevoie de pandișpan? Îngrașă și nici nu dă bine pe Instagram.
Eu nu arăt cu degetul, nu râd de nimeni. Înțeleg nevoia asta de a arăta într-un fel, justificarea unui “bikini body”. Și eu mănânc atent și fac sport des, ca să mă mențin. Fitness, cardio, din astea care ard multe calorii. Să intre în poză, nu?
Și îmi dau seama uneori că nici măcar exercițiile astea triste nu le fac pentru mine. Le fac să arăt bine. Să mă placă lumea, să mă admire oamenii pe stradă. Îmi epuizez mușchii și mă doare de multe ori spatele, dar merită. Până la momentul la care nu mai merită nimic.
Vine un moment în care te trezești gata de poză, dar n-are cine să ți-o facă. Aș zice că prietenii sunt la mare, se distrează, dar cel mai probabil sunt și ei tot la sală. Sau la mall. Acuma, n-o să îmbraci rochia de anul trecut peste bikini body, nu?
Și tu stai acolo, frumoasă, dar fără poză și fără prieteni. Și fără pandișpan. Știi, tare mi-e că ai uitat gustul cireșelor și că vara pentru tine înseamnă o cursă interminabilă să arăți ca un model Victoria’s Secret, să le arăți tuturor ce bine te distrezi tu. Ce frumoasă ești, ce viață de invidiat ai.
Tu ești acolo. Eu sunt aici. Și mă tot gândesc la bunica aplecată peste cuptor, deși afară era cald, foarte cald. Și mă gândesc cât de fericiți eram, copii fiind, așteptând ca ea să pună pe masă prăjitura aia cu cireșe.
E doar un gând.
Hai, te las să-ți vezi de poză. Cred că mă duc prin piață, mi s-a făcut poftă brusc de niște cireșe.
Autor: Izabela Stănescu
Discussion about this post