Unul din zece londonezi este dispus să i se implanteze un microcip pentru a-și putea plăti mai repede cumpărăturile. Nu este vorba de o tendință izolată, ci de o sumbră perspectivă pentru un viitor în care injectarea unui microcip sub piele va deveni ceva obișnuit. Sondajul de opinie realizat în capitala britanică de către compania de plăți PaymentSense prezintă la modul ipotetic o situație devenită deja realitate în alte țări.
Suedezii par a fi cei mai avansați în domeniul microcipării populației. În această țară, peste 4000 de persoane au ales, de bunăvoie, să-și implanteze sub piele un cip de mărimea unui bob de orez, produs de compania Biohax, care să le permită să plătească printr-o simplă fluturare a mâinii.
În plină eră a tehnologiei contactless, nici măcar nu putem vorbi de o veritabilă economie de timp. A apropia un card contactless de dispozitivul de plată durează la fel de puțin ca și fluturarea mâinii prin fața aparatului. De ce să optezi atunci pentru un microcip sub piele? Din comoditate? Este oare atât de greu să porți în buzunar un card?
Cei care își imaginează că este doar un dispozitiv nevinovat menit a-ți face viața mai ușoară, se înșală.
Moda microcipului la purtător este abia la începuturi și deja se lucrează la realizarea unor dispozitive care să stocheze tot mai multe informații despre persoana respectivă.
Microcipurile produse de compania Biohax permit, de asemenea, monitorizarea și stocarea unor date privind starea de sănătate și pot fi folosite pe post de chei pentru a deschide ușile la mașină sau la casă. Și în Marea Britanie, compania BioTeq a implantat sute de angajați cu microcipuri care le permit accesul în clădirea companiei, precum și în propriile locuințe.
Nu este nevoie să ai imaginația scenariștilor serialului de mare succes „Black Mirror” pentru a te gândi la situații prin care această tehnologie poate fi folosită împotriva cetățenilor. Orice se poate întâmpla – de la un hacker care să acceseze informațiile stocate în microcip până la situația în care practic fiecare mișcare pe care o faci șă fie urmărită. Întrebarea care se pune este cine va putea controla cum sunt folosite aceste date, cui ar putea ele să fie vândute și în ce scop?
„S-a dovedit deja că oamenii sunt dispuși să renunțe la dreptul la viață privată în numele comodității. Un astfel de microcip pare foarte convenabil, dar suntem oare gata să acceptăm ca toate aceste informații despre noi să circule cu lejeritate peste tot, fără să cântărim riscurile la care ne expunem?” se întreabă omul de știință suedez Ben Libberton, citat de ”New York Post”.
Discussion about this post