Istoria este de multe ori un traseu sinuos în care lucrurile par întâmplătoare, dar, în final, toate se leagă ca în albia unui râu ce crește înglobând toate faptele și evenimentele ce uneori au măturat destine, vieți și au schimbat vremelnic cursul firesc al țărilor și națiunilor.Mai ales al celor din estul Europei.
Așa pare a fi cazul și celor două evenimente istorice majore din 23 august 1939 și 23 august 1944.
Zilele acestea Guvernul rus a publicat protocolul secret între U.R.S.S și Germania nazistă prin care, în data de 23 august 1939, se împărțea Europa de Est și Centrală în sferele de influență ale celor două state totalitare.Din publicarea în arhiva federală rusă a acestei monstruoase înțelegeri lumea poate afla azi că Uniunea Sovietică şi Germania „au discutat în deplină confidenţialitate chestiunea delimitării sferelor de interese de ambele părţi ale Europei de Est”.
În cele trei clauze secrete din „Pactul Commu-nazi”(Pactul Ribbentrop-Molotov, după numele celor doi miniștri de externe care l-au negociat și semnat), cum a fost cunoscut acest pact în istorie, se stabilea împărţirea Finlandei şi a celor trei state baltice (Lituania, Letonia, Estonia), o clauză privind Polonia, ce prevedea inclusiv posibila ei dispariţie ca stat independent, şi una privind Basarabia.
În ceea ce privește Basarabia, Germania nazistă nu a ridicat nici o pretenție și, astfel, Basarabia a fost lăsată la cheremul U.R.S.S.
Imediat încheierii pactului, în 1 septembrie 1939, a urmat invadarea Poloniei de către Wehrmachtul nazist, iar apoi, în 17 septembrie 1939, fără nici o declarație oficială, și estul Poloniei de către U.R.S.S.
A urmat tumultuosul an 1940 în care Germania a anihilat în câteva săptămâni Franța și a făcut Marea Britanie să își retragă trupele de pe continent în insulă, din punga de la Dunkerque, Belgia.
Astfel, statele din Europa Centrală și de Est, printre care și Regatul României, au rămas fără cei mai importanți aliați occidentali singure în fața celor două fiare dezlănțuite, Al treilea Reich German și U.R.S.S., să modifice granițe și să răspândească ideologii totalitare în zonele ocupate.
La nici 4 zile de când Franța era nevoită să capituleze în fața Germaniei naziste, la 22 iunie 1940, la Compiegne, România a primit ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940 de a ceda Basarabia.
A fost prima cedare teritorială din acel an fatidic, urmată de răpirea Ardealului de Nord de către Ungaria horthystă la 30 august 1940 și alipirea Cadrilaterului la Bulgaria la începutul lui septembrie 1940.
Dacă cedarea Basarabiei a reprezentat punerea în aplicare de către U.R.S.S. a pactului Ribbentrop-Molotov, cedarea Ardealului de Nord a însemnat aplicarea diabolicului tratat de către Germania nazistă care își dorea să nu piardă Ungaria ca stat aliat, dar nici să transforme România în inamic, alegând o soluție de compromis prin care Ardealul era împărțit între cele două țări.
Astfel, România sfâșiată teritorial și redusă semnificativ în privința locuitorilor, a intrat în război alături de Germania, la 22 iunie 1941, invadând U.R.S.S. și reușind să elibereze Basarabia și Nordul Bucovinei în câteva luni.
Decizia controversată a mareșalului Antonescu de a continua războiul alături de Germania și după Nistru, intrând adânc în teritoriul U.R.S.S. , a făcut ca România în anul 1944 să se afle în situația de a fi spulberată și împărțită în mai multe teritorii de către U.R.S.S. care își revenise din punct de vedere militar și amenința cu ocupația întreaga Europă.
Chiar Regele Mihai afirma că Hitler este cel care a scos comunismul din matca lui şi a permis invadarea Europei: „Cum se poate ignora faptul că, luptând împotriva comunismului, Hitler a reuşit ceea ce comuniştii înşişi n-au reuşit pentru răspândirea doctrinei lor pe faţa pământului? Comunismul în lume, în anul izbucnirii celui de al doilea război mondial, nu reprezenta nici pe departe ce reprezintă el acum, era o nimica toată. Cine şi-ar fi închipuit?” ((Mircea Ciobanu, „Convorbiri cu Mihai I al României”, ediţia 2008, p. 168).
Mareșalul Antonescu, în august 1944, punând principiile personale deasupra intereselor statului și națiunii române, refuză să încheie armistițiul cu U.R.S.S. și aliații occidentali fără permisiunea lui Hitler.
Astfel, pentru acest refuz, tânărul și curajosul Rege Mihai, la 23 august 1944, îl arestează pe Mareșalul Antonescu și România se întoarce alături de puterile Națiunilor Unite pentru a salva ceea ce se mai putea.
În câteva luni, până la data de 25 octombrie 1944, teritoriul țării este eliberat de ocupația nazistă și fascisto-horthystă, Ardealul revenind în întregime în trupul Regatului României și protejând celelalte teritorii românești de la Vestul Prutului de a fi dezmembrate din planurile diabolicului Stalin.
Practic, la 23 august 1944, România, prin Regele Mihai și oamenii politici ai vremii, a anulat jumătatea nazistă a pactului Ribbentrop-Molotov, semnat fix 5 ani mai devreme, și a salvat Transilvania, Banatul, Muntenia, Oltenia, Moldova până la Prut, dar a pierdut Basarabia și Bucovina de Nord.
Putem afirma azi, fără tăgadă, că jumătatea sovietică a pactului Ribbentrop-Molotov este încă în vigoare atâta vreme cât Basarabia și Bucovina de Nord nu sunt întoarse acasă.
Discussion about this post