Zeci de milioane de morți în primele ore ale unui război nuclear între Rusia și SUA. Alte zeci de milioane de morți în cazul unui virus scăpat din laborator, asta referitor la explozia unui centru de cercetări din Siberia. Acestea sunt două dintre titlurile care mi-au atras atenția în presa de dimineață. Genul de știri menite să te bage în sperieți, în fiecare zi. Dacă nu e războiul, atunci cu siguranță e încălzirea globală care ne va omorî pe toți. Ori poate gripa de la iarnă. Sau poate un cutremur care va rade jumătate din țară.
De cele mai multe ori nici nu ne dăm seama de fricile care ne sunt vârâte în suflet zi după zi. Frica este unul dintre sentimentele de bază, fără de care nu am fi supraviețuit ca specie. Un om care nu simte frică este incapabil să se apare și, până la un punct, este un sentiment necesar. Așa cum e necesar, de pildă, să înveți un copil să se teamă de mașinile care trec bezmetice pe șosea. Să respecte regulile și să asculte fluierul agentului din intersecție.
Niciun părinte normal nu va învăța însă copilul să se teamă și de oamenii de pe stradă, de câini, de frunzele care cad din copaci, căci atunci copilul ar crește schilodit, temându-se și de umbra sa, incapabil să funcționeze normal.
Noi, însă, adulții, cei care consumăm informații de dimineață până seara, suntem asaltați de frici de tot felul. Chiar dacă ignori o știre cu zeci de milioane de morți precum cele menționate, titlul îți va rămâne în minte, în subconștient.
Știm cu toții cum funcționează presa, frica, oroarea se vând aproape la fel de bine ca sexul, de aici și titlurile alarmiste.
Pe de altă parte, știrile de acest fel nu sunt inventate de ziariști, ele provin din fel de fel de rapoarte și studii mai mult sau mai puțin oficiale. De cele mai multe ori ele sunt puse în circulație tocmai pentru a speria. O populație speriată este o populație supusă și mult mai înclinată să se bazeze pe autorități, oricare ar fi ele. Cineva trebuie să te apere de cutare pericol, fir că e vorba de violatorul care bântuie prin parcul de cartier ori de dictatorul capabil să dezlănțuie apocalipsa nucleară.
Dacă te bazezi pe guvern, de pildă, să te apere de molima prefigurată de așa-ziși specialiști, automat vei acorda încredere acelui guvern și vei fi înclinat să treci cu vederea unele excese. Sigur, poate o anume măsură nu e chiar OK, dar, totuși, acelea sunt autoritățile pe care te bazezi la o adică să-ți salveze viața.
Fiecare zi în care ai supraviețuit în ciuda tuturor previziunilor apocaliptice este o binecuvântare. Dar nu-i nimic, mâine este o nouă zi și ți se vor băga pe gât alte frici…
Discussion about this post