Au fost 272 voturi „pentru” şi 5 abţineri.
Proiectul de lege a fost iniţiat de PNL şi a fost comasat cu cel al USR.
Deputaţii au adoptat, la propunerea Ministerului de Justiţie, un amendament potrivit căruia vor beneficia de efectele recursului compensatoriu persoanele condamnate începând cu 24 iulie 2012 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi.
„Prevederile art. 55 indice 1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, a măsurilor preventive privative de libertate, minorilor care execută măsuri educative în centre de detenţie, în centre educative sau în penitenciare, respectiv minorilor care au executat pedepse în penitenciare, potrivit legii nr. 15/1968 privind Codul penal al României, cu modificările şi completările ulterioare, şi care execută, la data intrării în vigoare a prezentei legi, măsuri educative în centre de detenţie, în aplicarea art. 21 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 289/2019 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru o perioadă cuprinsă între 24 iulie 2012 şi data intrării în vigoare a prezentei legi”, prevede textul adoptat.
Legea va avea efecte doar pentru viitor
Referitor la subiect, premierul Ludovic Orban a afirmat, luni, că abrogarea Legii recursului compensatoriu va avea efecte doar pentru viitor. Șeful Executivului a precizat că măsura nu înseamnă că imediat după abrogare nimeni nu va mai beneficia de prevederile acestei legi.
Proiectul, inițiat de 10 deputați PNL în februarie, prevede abrogarea legii recursului compensatoriu. Proiectul a fost respins de Senat, prim for legislativ sesizat, pe 11 iunie.
Astfel, propunerea legislativă prevede abrogarea Legii nr.169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, de modificare a Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Cei care au beneficiat de această lege nu vor fi afectați de abrogarea ei
Augustin Zegrean a explicat însă că eventuala abrogare a legii recursului compensatoriu nu are cum să aibă efecte asupra deținuților care au beneficiat deja de această măsură.
“Însă, prin abrogarea acestei legi, a recursului compensatoriu, cei care au beneficiat de ea nu se întorc la pușcărie. Cine a primit rămâne cu ce a primit. Pe viitor nu se mai aplică, nu mai pleacă alții din închisoare prin metoda aceasta. Dar răul cel mare deja s-a făcut pentru că la momentul apariției legii au fost eliberați câteva mii de criminali și violatori, după data aceea, eliberările nici nu se simt… Sigur că pentru cei care ar fi beneficiat de această lege, este o mare pierdere… Nu spun că această lege nu trebuia făcută, în situația în care CEDO a spus că «ori faceți ceva în legătură cu situația pușcăriașilor, ori adoptăm o lege pilot prin care vă obligăm noi să faceți». Și atunci s-au găsit aceste măsuri care, sigur, nu au fost cele mai fericite… Una este să eliberezi deținuții și alte să le faci locuri de detenție la norme europene, să nu îi mai ții acolo ca pe vremea lui Decebal… Toate aceste lucruri trebuie avute în vedere… Sunt în lume acestea tot felul de sisteme de executare a pedepsei și probabil că ar fi bine să se mai inspiră și de pe la alții, dar costă. În general detenția costă, îl costă pe cel care îl deține și care trebuie să îi asigure condiții de viață… Dacă vor să o abroge, pot să o facă, dar ar trebui să o abroge printr-o prin altă lege” a mai spus, pentru MEDIAFAX, Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale a României.
Discussion about this post