Banca Națională a României continuă să se opună cu îndârjire aducerii înapoi în țară a rezervelor de aur depozitate la Banca Angliei, așa cum prevede Legea repatrierii.
BNR a venit cu o serie de argumente penibile pentru a explica de ce nu e cazul să aducem aurul înapoi în țară, așa cum au făcut anul trecut Polonia și Ungaria.
E prea scump, spune BNR într-un document ce urmează a fi prezentat (și însușit) marți la ședința de guvern, conform ziarului „Adevărul”.
„Cheltuielile de transport şi asigurare, potrivit estimării Băncii Naţionale a României, se pot ridica la un nivel însemnat, respectiv la aproximativ 1,4 milioane euro, fiind mai mari decât costurile de custodie la Banca Angliei aferente unei perioade mai mari de 20 de ani”, spune documentul redactat la guvern.
România are rezerve de aur de aproape 103,7 tone, din care circa 60%, peste 61,2 tone, este depozitat la Londra.
România n-are un milion și ceva de dolari pentru a-și aduce aurul în țară. La cât se împrumută ministrul de finanțe zilnic, nu credem că ar fi o problemă să ia și niște bani pentru această operațiune. Nici nu s-ar băga de seamă un milion la câte miliarde ia Câțu de la bănci. Dacă asta era problema ar putea BNR să demareze o campanie națională de strângere de fonduri. Sau să se așeze guvernatorul Mugur Isărescu cu șapca pe trotuar la metroul din Piața Universității și sigur ar da lumea bani!
Treaba cu nu sunt bani este doar praf în ochi, așa cum procedează de obicei autoritățile. Adevăratele motive se regăsesc în motivarea deciziei de anul trecut a președintelui Iohannis de a retrimite spre Parlament Legea Repatrierii și sunt revoltătoare.
Klaus Iohannis a considerat că legea nu respectă angajamentele luate de România în Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene și a fost adoptată fără consultarea Băncii Centrală Europeană, ca să nu mai vorbim că ținem aurul ca gaj pentru împrumuturi.
Aceste explicații ridică o serie de întrebări despre statutul nostru în UE și ce fel de angajamente ne-am luat față de Bruxelles. Mai suntem un stat suveran sau trebuie să cerem voie de la UE dacă vrem să aducem aurul nostru înapoi în țara noastră, în măsura în care mai putem vorbi de faptul că avem o țară și nu suntem doar o provincie la marginea imperiului?
Ar mai și micuța problemă că ținem aurul la Londra să nu se supere UE, atâta doar că Marea Britanie nici nu mai e în Uniune…
Pe de altă parte, cum de alte două state ex-comuniste ca și noi, Polonia și Ungaria, au putut foarte bine să-și ia aurul acasă fără să întrebe la Bruxelles dacă li se dă voie. Ambele țări au făcut o sărbătoare națională din această operațiune. Și au avut și bani de transport!
Suntem mai proști și mai sărăci decât vecinii noștri?
Sau poate diferența este că Polonia și Ungaria au guverne naționaliste, care-și promovează interesele naționale indiferent ce zice UE.
Discussion about this post