Mai există și lucruri frumoase pe lumea asta. Astăzi, 21 martie, este Ziua Internațională a Poeziei. Ea se serbează an de an, încă din 1999, când a fost creată de UNESCO. O zi numai bună să citești o poezie, fie în limba maternă, fie într-o limbă străină. O zi în care să urmărești un documentar despre William Shakespeare sau poate să descoperi un artist contemporan de care până acum nu aveai habar.
Bine, se poate spune că, român fiind, fiecare zi e o zi a poeziei, așa o limbă frumoasă și bogată avem. Ideal ar fi să citești măcar o poezie zilnic, nu durează mult și-ți menține mintea liberă. Dar cum nu toți avem timpul necesar, noi ne-am gândit că măcar astăzi să găsim o poezie.
Nu una de dragoste, fiindcă din păcate, nu trăim în vremuri drăgăstoase. Ne confruntăm în prezent cu o schimbare monumentală, primul eveniment de genul ăsta al acestui secol, și deși suntem încrezători că va trece și asta, e greu. Așa că ne-am concentrat căutările către o poezie care să ne însănătoșească, măcar spiritual, o poezie care să ne ofere un gând bun și puterea de a privi cu capul sus către ziua care vine.
Și-ntr-un final, am ales o poezie care deși clasică, e cât se poate de necesară în acest timp. Poezia „Dacă” a lui Rudyard Kipling. Vă urăm lectură plăcută și o Zi Internațională a Poeziei cât mai frumoasă!
Dacă-ţi rămâne mintea când cei din jur şi-o pierd
Şi fiindcă-o ai te apasă sub vorbe care dor,
Dacă mai crezi în tine când alţii nu mai cred
Şi-i ierţi şi nu te superi de îndoiala lor,
Dacă de aşteptare nu osteneşti nicicând,
Nici de minciuna goală nu-ţi clatini gândul drept,
Dacă, izbit de ură, nu te răzbuni urând
Şi totuşi nu-ţi pui mască de sfânt sau înţelept,
Dacă visezi, dar visul stăpân de nu ţi-l faci,
Sau gândul, deşi judeci, de nu ţi-e un ţel,
Dacă-ncercând triumful sau prăbuşirea taci
Şi poţi, prin amândouă trecând, să fii la fel,
Dacă înduri să afli cinstitul tău cuvânt
Răstălmăcit, naivii să ducă în ispită,
Sau truda vieţii tale, înspulberată-n vânt,
De poate iar s-o ‘nalţe unealta-ţi prea tocită,
Dacă poţi strânge toate câştigurile tale
Ca să le joci pe-o carte şi să le pierzi aşa,
Şi iarăşi de la capăt să-ncepi aceeaşi cale
Fără să spui o vorbă de neizbânda ta,
Dacă poţi gândul, nervii şi inima să-i pui
Să te slujească încă peste puterea lor,
Deşi în trupul firav o altă forţă nu-i
Afară de voinţa ce le impune spor,
Dacă te vrea mulţimea, deşi n-ai linguşit,
Şi lângă şef tu umbli ca lângă-un oarecare,
Dacă de răi sau prieteni nu poţi să fii rănit,
Dacă nu numai unul, ci toţi îţi dau crezare,
Dacă ajungi să umpli minutul trecător
Cu şasezeci de clipe de veşnicii,
Mereu,
Vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor
Şi, mai presus de toate, un OM –copilul meu!
Discussion about this post