GHIDUL CRIZEI COVID – 19 PENTRU FIRME (solutii nu vorbe)

… poate, si TREBUIE, fi citit si de salariati(angajatii firmei)

Ne spalam pe maini la propriu intai si apoi citim ghidul!

 

Ghidul este scris de COLTUC si ASOCIATII – Initiatorii campaniei „Trecem impreuna de criza” #trecemdecrizaimpreuna https://coltucsiasociatii.ro/ si a petitiei https://www.petitieonline.com/campania_trecem_de_criza_impreuna_trecemdecrizaimpreuna

 

Criza coronavirus se transformă în criză economică

Starea afacerilor româneşti în criza coronavirus: 37% dintre firme și-au redus activitatea, iar 23% își închid operațiunile

 

 

Industria auto europeană este în dificultate. Producătorul german de automobile Volkswagen a anunțat ieri că va închide o parte din uzinele din Europa pentru o perioadă de două sau trei săptămâni. Uzinele care vor fi închise începând cu săptămâna viitoare vor fi cele din Spania, Slovacia, Portugalia și Italia. Motivele închiderii acestor fabrici sunt legate nu doar de epidemie, ci de scăderea vânzărilor și de incertitudinile din aprovizionare. Ceea ce arată că deja criza sanitară se transformă în criză economic

 

COLTUC si ASOCIATII  a publicat măsurile pe care Banca Națională a României le pregătește pentru a combate impactul crizei. Programul prevede o serie de decizii interesante. Este vorba despre faptul că suspendarea ratelor la credit pentru persoanele vulnerabile se va putea face fără constituirea de provizioane. O măsură care ajută băncile comerciale să ia astfel de decizii, pentru că nu cresc costurile amânării ratelor. Apoi, BNR va injecta lichiditate în piață, printr-o așa-numită operațiune repo și, în al treilea rând, BNR va solicita acordul Băncii Centrale Europene pentru ca băncile românești să poată depăși plafonul titluri de stat, de 20% din bilanț. Sunt măsuri ingenioase care s-ar putea să fie eficiente.

 

Totuși, nu ar trebui să fim din cale afară de entuziaști, pentru că ar trebui întâi să vedem că se întâmplă și abia apoi să aplaudăm. În orice caz, ideea că în orice criză se ascunde și o oportunitate poate fi dovedită în realitate. Orientarea producției românești, în industriile unde este posibil, către mărfuri care sunt căutate în acest moment este esențială.

Am avea, după foarte mult timp, o bună dovadă a unei gândiri și a unei acțiuni rapide și eficiente a statului și a companiilor private, împreună. Să așteptăm și să vedem că aceste proiecte au fost realizate. Până atunci să nu ne îmbătăm cu apă rece.

 

 

REACTII „LA CALD” ALE FIRMELOR

Prima reactie a oricarui manager, cand observa ca firma se inchide sau activitatea este mult redusa , este sa reduca cheltuielile

Dar,cum poate reduce cheltuielile?

Sa asteapta ajutor de la stat …putin probabil

Sa dea afara salariatii … o masura proasta intrucat salariatii buni trebuie protejati

Sa isi declare insolventa ,sa ia un certificat de situatie de urgenta(CSU) sau certificat de forta majora sau sa invoce impreziunea … Legea spune ca un partener economic POATE renegocia un contract ,deci nu se aplica obligatoriu si mai trebuie ca instantele sa judece,ceea ce nu se imtampla

 

Deci,situatia este extrema si foarte grava pentru un angajator!

DAR CE PUTEM FACE?

 

Cum să vă conduceți afacerea în perioada crizei Coronavirus: 7 sfaturi și  bune practici pentru companii în perioadele de criză

 

 

Pe măsură ce lumea se mobilizează pentru a limita impactul coronavirusului, implicațiile pe termen lung rămân neclare.

 

COLTUC si ASOCIATII  au identificat șapte direcții de acțiune in acest context

1. Comunicați clar și frecvent
2. Înființați o echipă de gestionare a crizelor formata obligatoriu din consultant de afaceri sau avocat de afaceri
3. Înțelegeți și răspundeți la noile cerințe ale clienților, prezervați lanțurile de aprovizionare
4. Evaluați riscul de exploatare, implicațiile asupra fluxului de numerar și a performanței afacerii
5. Fiți parte din soluție Creati un grup whatsapp denumit „Trecem de criza impreuna” unde sa includeti toti partenerii , clientii si salariatii dvs.
6. Utilizați principiile de rezistență
7. Pregătiți-vă acum pentru următoarea criză.

 

1. Comunicați clar și frecvent

Evenimentele se desfășoară cu o viteză uluitoare, si există atât de multe informații și comentarii disponibile din multiple surse si pe toate canalele media încât liderii ar putea concluziona în mod rezonabil că angajații nu au nevoie de nimic suplimentar. Din experiența noastră, crearea și diseminarea in mod regulat, pe scară largă a unui rezumat bazat pe fapte și implicații, o „cea mai bună viziune actuală”, este foarte important pentru a evita timp pierdut dezbătând care este realitatea sau, mai rău, făcând presupuneri diferite despre acestei realități. De asemenea, ar trebui să comunicăm și să explicăm politicile noastre în mod regulat și precis în ceea ce privește călătoriile, munca la distanță etc., astfel încât angajații noștri să înțeleagă foarte bine ce trebuie să facă. Este important să evitați trimiterea de semnale mixte. Firmele ar trebui sa comunice în mod clar și frecvent atât intern, cât și extern, cu furnizorii și clienții, pentru a minimiza dezinformarea și a preveni paralizia organizațională. În plus, este bine să aveți o persoană „accesibilă” pe care oricine o poate contacta cu întrebările „ce și dacă”.

1. Înființați o echipă de gestionare a crizelor formata obligatoriu din consultant de afaceri sau avocat de afaceri

Feriți-vă de birocrația corporativă si acționați agil. Problemele controversate si sensibile vor atrage atenția conducerii, departamentelor de afaceri corporative, juridic, de managementului riscurilor și o mulțime de alte funcții. Fiecare va avea sugestii cu privire la modul de optimizare a comunicațiilor, conducând la o perspectivă foarte generala sau conservatoare și la un proces lent și greoi. Merită să creați o echipă mică, dar diversă, de încredere și să le oferiți suficientă libertate pentru a lua decizii tactice rapide. Feriți-va să tratați criza într-un mod unidimensional – ca o problemă financiară sau logistică și adaptați echipa dvs. de criză în consecință. Echipa de gestionare a crizelor ar trebui înarmată cu puterea de a lua rapid decizii atunci când vine vorba de protejarea oamenilor, de coordonarea cu clienții și furnizorii, pentru a decide cât de multe rezerve financiare trebuie eliberate sau când producția ar trebui să se oprească. Protejați oamenii – angajații, clienții și alte părți interesate – prin programe de igienă actualizate, inclusiv ghiduri de carantină, pentru a asigura medii sigure. Aceasta înseamnă de asemenea si gândirea unor planuri de lucru flexibile, cum ar fi munca de la distanță și alte soluții de infrastructură.

 

3. Înțelegeți și răspundeți noilor cerințe ale clienților, prezervați lanțurile de aprovizionare

 

Companiile inteligente se adresează clienților și distribuitorilor pentru a afla unde sunt cele mai mari probleme din cauza crizei și pentru a înțelege cum le poate adresa. De exemplu, poate fi util – sau chiar necesar – să extindem liniile de credit. Este posibil să fim nevoiți să ajustam prețurile și ofertele pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor și dorințelor consumatorilor noi, cum ar fi stocarea anumitor produse sau concentrarea mai mult asupra livrării la domiciliu in cazul companiilor din domeniul bunurilor de larg consum. Echipele de vânzări trebuie adesea realocate in acest scop. Este importanta identificarea altor modalități pentru a stabiliza lanțurile de aprovizionare prin utilizarea stocurilor de siguranță, a surselor alternative și colaborarea cu furnizorii pentru rezolvarea blocajelor. În cazul în care nu sunt posibile soluții rapide, co-dezvoltați planuri, puneți în aplicare soluții provizorii și comunicați planurile tuturor părților interesate.

 

4. Evaluează riscul de exploatare, implicațiile asupra fluxurilor de numerar si a performanței afacerii

Echipele performante determină care dintre operațiunile companiei sunt sistemice și critice, și care sunt opționale. Primele două au nevoie probabil de planuri de urgență, astfel încât acestea să fie protejate în cazul închiderii. Echipele prudente privesc, de asemenea, lichiditatea generală a companiei și modul în care aceasta se va dezvolta în diferite scenarii. Poate fi înțelept să redirecționați cheltuielile discreționare de la operațiunile opționale către cele critice. Criza este probabil să creeze fluctuații imprevizibile: puneți în aplicare cicluri de raportare rapidă, astfel încât să înțelegeți in timp real cum este afectată afacerea dvs., unde este necesară intervenția și cât de repede își revin operațiunile. O criză nu implică imunitate față de gestionarea performanței și, mai devreme sau mai târziu, piețele vor evalua care companiile care au gestionat provocarea in cel mai eficient mod.

 

5. Fii parte din soluție

Creati un grup whatsapp denumit „Trecem de criza impreuna” unde sa includeti toti partenerii , clientii si salariatii dvs.

Soluțiile care lucrează pentru o companie dar care neglijează interesele altora vor crea neîncredere și vor deteriora afacerea pe termen lung; pe de alta parte, sprijinul acordat clienților, partenerilor, asistenței medicale și sociale într-un moment de adversitate poate crea o imagine pozitiva și genera încredere in firma dvs. Cele mai bune companii vor lua în mod natural măsuri pentru a ajuta societatea și a repune economia pe picioare. De exemplu, aceștia pot furniza servicii și produse (nu doar donații monetare) persoanelor afectate. Concentrează-te pe intersecția dintre nevoile sociale acute și capacitățile tale specifice – cu alte cuvinte, trăiește-ți scopul. Ca exemplu, BCG a demarat proiecte pro-bono pentru a sprijini guvernul provinciei Hubei pentru limitarea impactului epidemiei, precum și pentru pregătirea pentru o redresare mai rapidă a economiei.

 

6. Utilizați principiile rezistenței

Eficiența domnește într-o lume stabilă, fără surprize, iar această mentalitate este adesea dominantă în unele corporații. Dar obiectivul cheie în gestionarea provocărilor dinamice și imprevizibile este rezistența – capacitatea de a supraviețui și a prospera prin evenimente imprevizibile și potențial nefavorabile. Sistemele rezistente au, în general, mai multe caracteristici comune care ar trebui reflectate în răspunsurile la criză. Să enumerăm câteva dintre ele:

• Redundanță: Accesul la capacitatea de producție suplimentară, care poate ajuta fluctuațiile lanțului de aprovizionare. Pe termen scurt, companiile pot caută dincolo de sursele tradiționale; pe termen lung, redundanța trebuie inclusa in planurile intrinseci ale companiei.
• Modularitate: sistemele cu un grad mare de integrare pot fi eficiente in condiții normale, dar sunt vulnerabile in cazul unei avalanșe de efecte adverse sau pot intra chiar in colaps total. În schimb, un sistem modular – unde fabricile, unitățile organizaționale sau sursele de aprovizionare pot fi combinate în moduri diferite – oferă o rezistență mai mare.
• Evolvabilitate: sistemele pot fi construite pentru optimizare și eficiență maximă sau pot fi construite pentru evoluție – îmbunătățire constantă în lumina noilor oportunități, probleme sau informații. Răspunsurile la crizele dinamice precum Covid-19 au o valoare foarte mare pentru evoluția sistemelor operaționale: nu există un răspuns corect încă, dar prin iterații se poate ajunge la soluții eficiente pe termen lung.
• Prudență: nu putem prezice cursul evenimentelor sau impactul lor pentru Covid-19, dar putem prevedea scenarii plauzibile și putem testa rezistența în condițiile acestor scenarii. Acum când accentul s-a mutat de la limitarea epidemiei Covid-19 in China la prevenirea creării de noi epicentre in alte regiuni, am ajuns la un nou punct de inflexiune. Ar fi prudent ca orice companie să arunce o nouă privire asupra scenariilor posibile și să dezvolte strategii de urgență pentru fiecare scenariu.

 

7. Pregătiți-vă acum pentru următoarea criză

Covid-19 nu este o provocare unică. Ar trebui să ne așteptăm la alte faze ale actualei epidemii și la alte epidemii în viitor. Această epidemie este o oportunitate de îmbunătățire: a vedea ce funcționează și a se mobiliza în aceste direcții este probabil cea mai eficientă strategie pe termen scurt. Situațiile cu evoluție rapidă expun slăbiciunile organizaționale existente, precum incapacitatea de a lua decizii dificile sau lipsa unui consens; acestea constituie oportunități de îmbunătățire pe viitor. De exemplu, siguranța companiilor aeriene este unul dintre cele mai eficiente sisteme globale de învățare pe care le avem în acest context. De fiecare dată când se întâmplă un incident, de la accidente minore până la accidente tragice care duc la pierderi de vieți, cauzele principale sunt cercetate în detaliu, în conformitate cu protocoalele convenite, și se fac recomandări importante. Nu este surprinzător faptul că zborul a devenit una dintre cele mai sigure forme de călătorie, datorită învățării cumulative și adaptărilor care au fost generate de catastrofele anterioare. Nu putem prezice cursul evenimentelor sau impactul lor in cazul Covid-19, dar putem să aruncăm o privire nouă asupra scenariilor cele mai grave și să dezvoltăm strategii contingente pentru viitor.

Pentru a concluziona: pregătește-te pentru o lume schimbată

Ar trebui să ne așteptăm ca aceasta criza Covid-19 să ne schimbe mediul de business și societatea în mod esențial. Este de natură să ajute domenii precum cumpărăturile online, educația online și investițiile în sănătate publică, de exemplu. De asemenea, este probabil să se modifice modul în care companiile își configurează lanțurile de aprovizionare și să consolideze tendința de dependență de câteva mega-fabrici. Companiile ar trebui să ia în considerare ce trebuie sa schimbe pe termen lung in urma acestei crize.

CATEVA „TRUCURI LEGALE” de a depasi criza coronavirus oferite de avocatii afiliati COLTUC si ASOCIATII

 

Cum se va putea cere certificatul de situație de urgență pentru firme, necesar la ajutorul acordat de stat în contextul coronavirus COVID-19

 

Firmele românești(unele) vor putea solicita online eliberarea certificatelor de situație de urgență (CSU) pentru a putea obține apoi ajutoarele de la stat, destinate societăților afectate de situația economică generată de criza coronavirus COVID-19 în România

Solicitarea certificatelor CSU prin care firmele atestă că au suferit pierderi economice se va face pe site-ul prevenire.gov.ro , conform propunerii de HG.

Potrivit proiectului, operatorii care vor putea cere sprijin guvernamental vor fi doar cei din sectoarele:

• transport,
• turism,
• horeca,
• organizări de evenimente,
• publicitate,
• învăţământ primar şi activităţi adiacente,
• industria confecţiilor, încălţămintei şi pielăriei,
• servicii destinate populaţiei.

Solicitantul de sprijin guvernamental va completa informaţii referitoare la datele de identificare ale firmei, date de contact şi motivul solicitării CSU.

Totodată, firma va trebui să justifice nevoia acestuia şi să prezinte date referitoare la situaţiile financiare. În situaţia în care nu se observă o scădere a cifrei de afaceri de minimum 40%, dar operatorul este în dificultate prin prisma apariţiei situaţiei de urgenţă, compania va trebui să furnizeze documente justificative suplimentare pentru a dovedi necesitatea sprijinului.

Pe platformă se va urca, în esenţă, o balanţă contabilă certificată pe luna în care s-a observat o scădere a încasărilor cu un procent de minim 40%, faţă de perioada similară a anului precedent.

Totodată, fiecare solicitare va trebui analizată de Comisiile de Analiză a cererilor ce se vor constitui la nivelul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

Verificarea va fi formală, arată hotărârea de guvern, adică se va analiza doar existenţa documentelor încărcate de solicitant.

Procedura vizează că Certificatul va fi generat de Comisii; acestea îl vor transmite via email prin intermediul aplicaţiei într-un termen de maximum 5 (cinci) zile lucrătoare.

Proiectul de hotărâre prevede că acordarea CSU se realizează doar pe durata instituirii stării de urgenţă. Certificatul este valabil însă pe toata durata anului acordării.

Prin intermediu Certificatului de situaţie de urgenţă, firmele vor putea beneficia de facilităţi de natură fiscală, respectiv de garanţii de stat pentru acordarea de credite garantate, în proporţie de 80%, de către bănci în limita a 10 milioane de lei per beneficiar pentru capital de investiţii sau capital de lucru.

Propunerea oficială de HG mai prevede că Ministerul Economiei trebuie să asigure funcţionarea platformei în speţă în termen de 5 (cinci) zile de la adoptarea şi publicarea în Monitorul Oficial al hotărârii.

Potrivit decretului ce declară stare de urgenţă, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri eliberează la cerere certificate de situaţie de urgenţă pentru operatorii economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19, în baza documentelor justificative.

Pe ordinea de zi a şedinţei de guvern de miercuri, de la ora 17:00, se mai regăseşte o ordonanţă de urgenţă care prevede că Guvernul va acorda garanţii de stat pentru finanţarea firmelor în limita a 10 milioane de lei per beneficiar, pentru susţinerea economiei.

Garanţiile vor fi acordate prin programul IMM Invest Romania, iar firmele trebuie să dovedească prin atestatul în cauză de la Ministerul Economiei că au suferit pierderi de natură economică datorate epidemiei de coronavirus în România.

În esenţă este vorba despre credite pentru realizarea de investiţii şi/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de către stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, în procent de maximum 80% din valoarea finanţării.

Astfel se modifică OUG 110/2017 privind programul de susţinere a IMM-urilor Invest Romania.

Valoarea maximă a creditelor/liniile de credit pentru finanţarea capitalului de lucru acordate unui beneficiar nu poate depăşi media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita a 5 mil. lei.

Pentru creditele de investiţii, valoarea maximă a finanţării este de 10 mil. lei. Pentru microîntreprinderi, valoarea maximă este de 0,5 milioane de lei, iar pentru întreprinderile mici de 1 mil. lei, cu garanţiile acoperind 90% din valoarea creditului.

Garantarea creditelor asumă riscul pe partea statului astfel încât băncile să finanţeze mai uşor economia.

 

Ghidul instrumentelor pentru lucru de acasă în criza coronavirus COVID-19

 

Iată un ghid de instrumente pentru lucru de acasă

Apeluri vocale/video

• Hangouts – Trimite mesaje, inițiază apeluri video și vocale și conversează cu o persoană sau cu un grup.
• Skype – Mesaje instant, partajare de fișiere, chaturi/conferințe video
• Webex – Întâlniri online, conferințe web și video-conferințe
• ai– Aplicația elimină zgomotul de fond dacă ai de efectuat apeluri dintr-o locație gălăgioasă

Control și asistență de la distanță

Principala funcție a acestor software-uri este controlul de la distanță al calculatoarelor, însă acestea pot fi folosite și pentru partajarea desktopului (desktop sharing), conferințe online sau pentru transferul de fișiere între dispozitive.

• TeamViewer – Aplicație pentru control de la distanță, partajarea ecranului, întâlniri online și transfer de fișiere între computere
• AnyDesk – Software-ul oferă acces la distanță la calculatoarele care rulează aplicația gazdă, care poate fi instalată pe Windows, macOS, Linux și FreeBSD.
• LogMeIn – Conectare de la distanță bazată pe cloud pentru colaborare, management IT și support pentru clienți
• Mikogo – Software de partajare a desktop-ului pentru conferințe web și asistență la distanță

Transfer de fișiere

Dacă ai nevoie să trimiți fișiere mari, dar clientul tău de mail nu suportă această funcție nativ, o poți face prin intermediul platformelor online precum WeTransfer. Există o multitudine de astfel de site-uri, însă diferența cea mai importantă este limita de spațiu pe care o impun și termenul de expirare al link-ului pentru descărcarea fișierelor.

• WeTransfer – Transfer de fișiere de până în 2GB. Linkurile pentru download expiră în 7 zile
• MyAirBridge – Transfer de fișiere de până în 20GB. Linkurile pentru download expiră în 3 zile
• Terashare – Serviciu bazat pe BitTorrent, ceea ce îl face ideal pentru partajarea fișierelor mari sau partajarea fișierelor cu mai mulți oameni

Stocare in cloud

Stocarea fișierelor în cloud este un mod de a păstra datele undeva de unde poate fi accesate de oricine, pe baza unor permisiuni.

• Google Drive– Spațiul de stocare gratuit: 15 GB
• Dropbox – Spațiul de stocare gratuit în cloud: 2 GB
• OneDrive – Spațiul de stocare gratuit în cloud: 5 GB
• Media Fire– Spațiul de stocare gratuit în cloud este de 10 GB, dar acesta poate fi crescut (gratuit) până la 50 GB

Managementul proiectelor

Cand lucrezi în echipă trebuie să fii atent la comunicarea prin email, telefon, WhatsApp, sms, etc cu toți colegii și clienții. Aplicațiile pentru managementul proiectelor aduc toate aceste funcții într-un singur loc, unde pe lângă comunicare pot fi transferate fișiere sau alocate task-uri.

Exemple de aplicații pentru managementul proiectelor:

• Slack
• Basecamp
• Podio

Redactare și colaborare pe documente

Aplicațiile gen Google Docs permit crearea de documente, foi de calcul, prezentări sau chestionare ce pot fi elaborate și gestionate împreună cu colegii, în acelaşi timp, chiar dacă ei se află la un alt computer și în alt loc.

Exemple de aplicații pentru colaborarea în timp real pe documente:

• Google Docs
• Microsoft Office Online
• AI
• OnlyOffice

Cum pot obține firmele certificate de forță majoră

 

În cazul în care apare situația de forță majoră, iar firmele nu mai pot să își onoreze contractele avute cu terți, acestea ar putea fi exonerate de la obligațiile contractuale, dacă obțin un certificat de forță majoră de la Camera de Comerț. Nici cu certificat, firmele nu pot fi exonerate pe deplin. Iată cum se obține documentul

 

Ce sunt si la cum pot obtine firmele certificate de forță majoră. Foarte multe firme au oprit sau au încetinit activitatea din cauza unor evenimente de forță majoră. Firmele exportatoare nu pot onora contractele de la export. Fie din cauza închiderii granițelor unor state, fie din cauza anulării zborurilor aeriene.

Firmele din țară au activitatea sistată, ca urmare a stării de urgență. Prin decret prezidențial și alte acte emise ulterior de guvern a fost sistată activitatea barurilor, restaurantelor, cafenelelor. Dar și alte entități economice au de suferit, ca urmare a pandemiei și a încetinirii ritmului economic.

Totuși, aceste firme au contracte în derulare cu terți. Unii trebuie să livreze producție. Alții trebuie să presteze servicii. Alții au de plătit chirii pentru spațiile în care activează. Dacă statul a impus oprirea activității unor firme, se poate spune că acțiunea este de forță majoră.

Ce este certificatul de forță majoră și la ce folosește

Pentru a putea dovedi în fața clienților sau a altor parteneri de afaceri că s-au aflat în situație de forță majoră, firmele trebuie să prezinte un certificat de forță majoră. Pe baza acestui document, firma care îl deține ar putea fi exonerată de la obligațiile contractuale.

Certificatul de forță majoră se emite doar de Camera de Comerț a României (CCR) și de camerele județene. La Dolj se emite de Camera de Comerț și Industrie (CCI) Dolj, în baza unei documentații și după plata unei taxe. Firmele care doresc astfel de documente trebuie să se informeze la Camera de Comerț dacă li se poate elibera sau nu un astfel de certificat.

În contractele cu terții trebuie să existe stipulată clauză de forță majoră

Dar, atenție! Nu Camera de Comerț stabilește dacă s-a produs sau nu forță majoră. Instituția doar analizează niște documente. Firmele trebuie să aibă trecute în contracte clauze legate de forță majoră. Doar în acest fel pot obține certificatul de forță majoră.

„Singurul atribut al Camerei României și al camerelor județene este de a analiza, la cererea comercianților, și a aviza sau nu, existența forței majore – privită exclusiv din perspectiva efectelor și a influenței acesteia asupra executării obligațiilor rezultate dintr-un contract comercial. Astfel, pentru a putea aviza existența forței majore, trebuie să existe un contract, care să conțină o clauză de forță majoră. Si obligațiile contractului nu pot fi îndeplinite din cauza obiectivă a intervenirii faptului definit ca forță majoră și care împiedică executarea obligațiilor contractuale.

Potrivit Codului Civil, dacă legea nu prevede altfel sau părțile nu convin contrariul, răspunderea este înlăturată atunci când prejudiciul este cauzat de forță majoră. Aceasta este definită ca fiind orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil“, se arată într-un comunicat, transmis redacției GdS de către Camera de Comerț si Industrie a României (CCIR).

 

Cine poate să obțină certificate de forță majoră

Teoretic, orice firmă care are trecut în contract o clauză de forță majoră și care se află în situația de a nu mai onora un contract din cauza producerii forței majore are dreptul să obțină acel certificat.

Potrivit unor surse din cadrul Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Dolj se eliberează certificate de forță majoră firmelor mari, care au activități de export și care, în condițiile restrictive impuse de pandemie, nu mai pot onora acele contracte externe.

Mai pot cere certificat de forță majoră alte societăți, cu activitate importantă. Firme care nu mai au posibilitatea să producă, din cauza restricțiilor impuse de acte normative date de stat.

Ce documente trebuie să pregătească solicitanții certificatului de forță majoră

Documentația depusă de solicitant va cuprinde cel puțin următoarele acte:- contractul afectat de evenimentul de forţă majoră produs, cuprinzând clauză de forţă majoră,- atestări de la organele, autorităţile şi instituţiile abilitate, de la caz la caz (altele decât Camera de Comerţ), privind existenţa şi efectele evenimentului invocat, localizarea acestuia, momentul începerii şi încetării evenimentului,- notificări, inclusiv dovada de comunicare a acestora, adresate partenerului contractual în legătură cu apariţia evenimentului invocat şi efectele sale asupra derulării operaţiunilor contractuale.

Din întreaga documentație depusă de către solicitant este imperios necesar să reiasă legătura de cauzalitate între evenimentul produs și imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor, mai spun specialiștii de la CCIR.

Daca clientii NU accepta acele certificate de forta majora, atunci se ajunge in instanta

Dacă părțile nu se înțeleg, se ajunge în instanța, chiar dacă există certificat de forță majoră
Pentru o afacere nu este suficient certificatul de forță majoră, pentru a nu mai onora prevederile unui contract, dacă partenerul de afaceri nu este de acord.

 

(COLTUC si ASOCIATII PRIN AVOCATII AFILIATI) Poate coronavirusul să justifice neexecutarea contractelor aflate în derulare?

 

 

 

Potrivit Codului Civil, contractul este „legea părților”, executarea sa nefiind lăsată la latitudinea partenerilor contractuali, ci obligatorie. Astfel, de principiu, orice neexecutare atrage răspunderea contractuală a părții în culpă. Pe cale de excepție, legea permite debitorilor (cei datori să execute obligația din contract) să beneficieze, în anumite condiții, de exonerarea de la executarea obligațiilor contractuale asumate.

Pandemia de coronavirus precum și măsurile luate de autorități în acest context vor duce, după caz, la întârzieri, dificultăți și/sau costuri suplimentare semnificative sau chiar la imposibilitatea de executare a obligațiilor contractuale. Asemenea situații pot constitui în anumite condiții justificări obiective pentru a suspenda executarea propriilor obligații, protecția în fața unor pretenții de despăgubiri sau pentru adaptarea sau chiar încetarea contractului.

Astfel, dacă executarea contractului devine temporar sau definitiv imposibilă, intră în scenă conceptul de forță majoră. De asemenea, dacă, din cauza unor evenimente imprevizibile, executarea unui contract ar deveni excesiv de oneroasă pentru una dintre părţi, aceasta se va putea prevala, în anumite condiții, de o altă excepție de la principiul forței obligatorii a contractelor, impreviziunea.

Ce este forța majoră?

Deși piața locală nu este guvernată de contracte dintre cele mai sofisticate, în cea mai mare parte acestea cuprind o clauză privind forța majoră la secțiunea finală, în categoria „Diverse”. Clauzele tipice reiau limbajul folosit de Codul civil, indicând drept cauze de forță majoră acele evenimente externe, imprevizibile, absolut invincibile și inevitabile. Cu alte cuvinte, poate reprezenta forță majoră acea situație generată de circumstanțe dincolo de controlul părților, care pot face executarea contractuală imposibilă. Cazul fortuit, pe de altă parte, este acel eveniment relativ imprevizibil, inevitabil și invincibil pentru persoana chemată să răspundă (unele situații care nu reprezintă forță majoră pot să se califice însă în definiția cazului fortuit).

De regulă, forța majoră se referă la situații precum evenimente meteorologice extreme, revolte, război, atacuri teroriste sau invazie, acțiuni guvernamentale sau de reglementare, foamete, epidemii și/ sau impunerea unui embargou. Deși este mai puțin obișnuit să vedem clauze de forță majoră care includ în mod expres o urgență globală de sănătate, pandemie sau epidemie, apreciem că în anumite condiții și astfel de evenimente – precum criza actuală a coronavirusului – se pot încadra în sfera de aplicare a unei clauze de forță majoră. Forța majoră presupune, așadar, o imprevizibilitate cu caracter obiectiv, chiar absolut.

În jurisprudență s-a îmbrățișat însă, în mod tradițional, o concepție relativ restrictivă în calificarea faptelor de forță majoră. Spre pildă, s-a stabilit că nu reprezintă cauze de forță majoră: grevele, atunci când erau previzibile, neprimirea la timp a fondurilor bugetare repartizate de primărie, blocajul financiar (nefiind o împrejurare de fapt imprevizibilă şi de neînlăturat, care pune debitorul în imposibilitate absolută de a-şi îndeplini obligațiile asumate), lipsa disponibilităților financiare, condițiile atmosferice constând în temperaturi scăzute în România sau seceta prelungită (întrucât puteau fi prevăzute), pieirea bunului obiect al unui contract de leasing (întrucât obligația debitorului era de a plăti o sumă de bani, iar sumele de bani, ca bunuri de gen, nu pier prin caz fortuit sau de forță majoră).

Recent, tendința pare să se schimbe însă, viziunea instanțelor devenind mai tolerantă în aprecierea forței majore.

Este coronavirusul caz de forță majoră?

Condițiile curente în care se desfășoară activităţile de comerț impun o abordare mai relaxată în aprecierea cauzelor care presupun scutirea de la executarea, chiar și temporară, a obligațiilor, tocmai pentru a garanta un nivel decent de stabilitate în raporturile contractuale.

Astfel, epidemia Covid-19 poate constitui caz de forță majoră, dacă trece testul condiţiilor prevazute de lege: (i) evenimentul este cu certitudine unul extern de voința părților; (ii) imprevizibilitatea trebuie analizată în raport de cazul concret invocat, astfel, deși s-ar putea argumenta că amenințarea Covid-19 a apărut deja din decembrie anul trecut, realitatea este că piața locală abia începe să resimtă efectele concrete ale pandemiei; (iii) condiția ca pandemia să fie de neînlăturat este din nou de analizat de la caz la caz, urmând ca părțile să facă o analiză concretă a evenimentului generator și a legăturii de cauzalitate între eveniment și obligația care trebuia executată. Includem mai jos câteva exemple din cazuri reale.

În orice caz, este de precizat că niciun eveniment exterior nu poate justifica o imposibilitate fortuită de executare dacă privește bunuri de gen, precum obligația de a plăti o suma de bani.

Aplicabilitate

Impactul asupra contractelor cu angajații. Codul muncii prevede expres posibilitatea angajatorilor de a invoca forța majoră pentru a suspenda de drept contractele cu angajații. De pildă, dacă autoritățile vor decide închiderea centrelor comerciale, retailerii se vor vedea nevoiți să invoce forța majoră în relația cu angajații, posibil și în relație cu proprietarul centrului comercial. În relația cu angajații, suspendarea determină încetarea prestării muncii și neplata salariului. Separat, angajatorii au la dispoziție măsura schimbării temporare, în mod unilateral, a locului muncii precum și obligativitatea acordării de zile libere acelor angajați cu copii, pe perioada închiderii școlilor. Spre exemplu, un operator de transport aerian nu ar putea invoca forța majoră în relația cu personalul care asigură zborurile către Italia, dacă ii poate reloca pe aceștia pe alte zboruri. Din aceste motive, măsura trebuie analizată temeinic înainte de fi implementată, așa cum recomanda și ministrul interimar al muncii joi, 12 martie. Angajatorii nu trebuie să piardă din vedere că o asemenea măsură poate fi contestată în instanță si, în caz de succes, angajații au dreptul să fie despăgubiți integral (și pentru alte prejudicii generate direct de o măsură eventual nelegală), putând obține și daune morale.

Impactul asupra contractelor cu furnizorii. Imposibilitatea absolută de executare va trebui analizată de la caz la caz. Este foarte probabil ca un furnizor de produse autentice italienești care trebuia să călătorească în zonele afectate pentru a cumpăra și a livra ulterior produsele promise, să invoce restricțiile de călătorie drept cauză de forță majoră, dacă va dovedi că nu putea achiziționa acele produse din alte zone/ pe altă cale. De asemenea, un furnizor de măști de față sau de dezinfectanți poate invoca creșterea neașteptată a comenzilor pentru a justifica întârzieri în livrare. În schimb, producători de mobilier sau piese auto, nu ar trebui (încă) să se poată prevala de acest caz (situația se poate schimba dacă autoritățile vor decide închiderea fabricilor, similar măsurilor luate în Wuhan, China).

Impactul asupra contractelor de credit. Companiile ar trebui să își revizuiască clauzele contractelor de credit existente pentru a evalua capacitatea de a se conforma condiţiilor asumate pe termen mediu și lung, având în vedere perturbările specifice din activitatea lor. În măsura în care executarea contractului ar deveni excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepționale a împrejurărilor avute în vedere la momentul încheierii sale, schimbare care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligației, debitorii pot invoca impreviziunea, iar instanța poate să dispună adaptarea contractului pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile rezultate, sau chiar încetarea contractului (atenție: inter alia, debitorii trebuie să fi încercat în avans, într-un termen rezonabil și cu bună-credință, negocierea adaptării rezonabile și echitabile a contractului, așa că aceste formalități pot fi demarate deja în relația cu băncile).

Impactul asupra contractelor de locațiune. Atâta vreme cât folosința bunului nu este afectată de cazul extern invocat, debitorul nu poate fi exonerat de plata chiriei. Spre exemplu, într-o speță recentă, chiriașul a invocat imposibilitatea de executare a obligației de plată a chiriei (ce privea terenuri pentru pășunat montan) din cauza apariției unei epidemii („boala limbii albastre”) care l-a determinat să înstrăineze efectivele de animale cu care pășuna respectivele terenuri. Instanțele au apreciat că nu există o imposibilitate fortuită de a folosi terenul închiriat, care putea fi, de altfel, repopulat cu alte efective. În schimb, dacă dintr-o măsură ordonată de autorități este interzis accesul în anumite clădiri de birouri (e.g. dezinfecție DSP ca urmare a depistării unui/ unor cazuri pozitive), atunci se poate invoca forța majoră pentru suspendarea executării contractului de locațiune.

Formalități și efecte

În cazul în care un eveniment (sau o serie de evenimente) declanșează o clauză de forță majoră, partea care invocă clauza poate suspenda, amâna sau poate fi eliberată din îndatoririle sale contractuale, fără a răspunde.

Pentru a opera, însă, nu este suficient ca partea să invoce clauza respectivă. În primul rând, partea interesată va trebui să verifice limbajul folosit în contract, în special în contractele în care clauza de forța majoră a fost negociată și limitată.

Apoi, trebuie efectuată o analiză asupra îndeplinirii condiţiilor indicate mai sus (deși sunt unele opinii mai vechi potrivit cărora simpla menționare a evenimentelor în contract ar fi suficientă pentru a califica evenimentul drept forță majoră). În plus, unele contracte impun o serie de condiții preliminare, ce implică notificarea partenerului contractual (nerespectarea în timp util a unei astfel de notificări poate atrage decăderea părții interesate din acest drept).

Pentru a beneficia de efectele forței majore, este esențial ca evenimentul calificat astfel să se fi produs înainte ca obligația, rezultând din contractul încheiat între părţi, să fi devenit exigibilă sau ca debitorul sa fi fost pus în întârziere cu privire la neexecutare (e.g. nu va fi scutită plata chiriilor restante).

Pe lângă invocarea evenimentului de forță majoră, multe instanțe solicită, de asemenea, demonstrarea faptului că partea a încercat să execute contractul indiferent de apariția evenimentului, urmărind să identifice o sursă alternativă de executare.

Atunci când contractele prevăd acest lucru, partea interesată va trebui să solicite și eliberarea unui certificat de la Camera de Comerț și Industrie, contra cost. Se pare că în China au fost emise până acum peste 3.000 de astfel de certificate. Acestea nu garantează calificarea evenimentului ca forță majoră. Testul suprem va fi efectuat de instanța de judecată/ tribunalul arbitral, după caz.

De aceea, părțile contractante trebuie să rămână precaute înainte de a declara un eveniment de forță majoră pe baza recentului focar de coronavirus. O astfel de declarație, dacă se dovedește netemeinică, va genera obligația părții care l-a declarat de a despăgubi partenerul prejudiciat, cu suportarea cheltuielilor de judecată.

 

 

Covid-19 și relațiile de muncă. Tot ce trebuie să știi ca angajator si salariat

Informatii oferite de avocatii afiliati COLTUC si ASOCIATII

 

 

Update 16 martie 2020: ca urmare a publicării decretul de urgență de către Președintele României, munca la domiciliu și telemunca pot fi ambele dispuse prin act unilateral al angajatorului (conform legii, acestea se făceau prin act adițional la contractul indvidual de muncă).

Se suspendă o parte din controalele din partea ITM-ului

Pot fi suspendate contractele de muncă? Vor fi dați afară angajații? Pot ca angajator să îi oblig pe angajați să-și ia concediu de odihnă? Poate un angajat să refuze legal să vină la muncă doar pentru că îi e frică de contaminare?

 

Ce este raportul de muncă?

În primul rând, ca să știm exact despre vorbim, trebuie să definim raportul de muncă.

Acesta este o relație socială ce ia naștere între o persoana fizică (salariat, angajat sau lucrător) și o persoană juridică sau fizică (angajator).

Angajatul sau lucrătorul prestează o muncă în favoarea și sub autoritatea angajatorului, acesta din urma obligându-se la plata muncii întocmai și la timp (art. 10 din Codul muncii). Prin plata muncii înțelegem salariul.

Așadar, raportul de muncă nu presupune nici colaborare între un PFA și un SRL, chiar dacă PFA-ul respectiv prestează doar pentru firma aceea, nici contractele de colaborare,consultanta, freelancing etc.

Felul muncii

Ca regulă, modificările care au loc în cazul contractelor de muncă se fac prin act adițional, cu acordul ambelor părți. Cu toate acestea, avem și excepții.

Într-o prima faza trebuie elucidat faptul ca felul muncii poate sa fie schimbat în mod unilateral de angajator conform art. 48 din Codul Muncii, care prevede că:

Angajatorul poate modifica temporar locul și felul muncii, fără consimțământul salariatului, și în cazul unor situații de forță majoră, cu titlu de sancțiune disciplinară sau ca măsură de protecție a salariatului, în cazurile și în condițiile prevăzute de prezentul cod.

În ce condiții? 

Decizia 352/2008 a Curții Constituționale a României vine să clarifice și să întărească în ce condiții poate fi schimbat unilateral de către angajator felul muncii:

• în caz de forță majoră,
• cu titlu de sancțiune disciplinară, sau
• ca măsură de protecție a salariatului.

Prin ”forță majoră” înțelegem acel eveniment absolut imprevizibil ce face ca desfășurarea relațiilor muncă la locul de muncă stabilit să fie imposibilă, dar angajatul poate să-și continue munca în alt loc, cum ar fi acasă.

Ce a zis Ministerul Sănătății – recomandări

După cum declara și directorul Organizației Mondiale a Sănătății, Coronavirus a fost declarat drept pandemie.

Așadar,  măsuri stricte trebuie luate de către state pentru a opri răspândirea acestui virus ce pune în pericol sănătatea întregii planete. În aceste condiții Ministerul muncii si protectiei sociale din România vine cu câteva recomandări importante ce stau la baza bunei funcționări a sistemului relațiilor de munca:

1. Stabilirea unor programe individualizate de muncă

Care se face cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză, în conformitate cu prevederile art. 118 din Codul Muncii, cu respectarea duratei normale legale a timpului de muncă care este, ca regulă de 40 de ore pe săptămână, 8 ore pe zi conform art. 112, alin. (1) din Codul muncii.

Prin program individualizat de munca putem avea ca exemplu, atat de prevenire, cat si ca situatie exceptionala, modificarea programului standard de la 09 la 17:00, de exemplu, la adoptarea unui program care să-l ajute pe angajat sa se ferească de perioadele aglomerate în care sunt folosite mijloacele de transport în comun, deci să-l treacă la un program de la ora 08 la ora 16:00.

Însă acest program se particularizează în funcție de fiecare angajat și nevoile atat personale, cat si profesionale ale acestuia.

Ce trebuie să reții este că trecerea la un program individualizat de muncă se face numai cu acordul sau la solicitarea salariatului. Așadar, angajatorul nu poate să vină mâine să-ți zică că ți-a schimbat programul.

2. Modificarea temporară a locului de muncă la domiciliul salariatului, făcută în mod unilateral de angajator

Modificarea temporară a locului de muncă la domiciliul salariatului, în conformitate cu prevederile art. 108-110 din Codul Muncii, unilateral, în conformitate cu prevederile art. 48 din același act normativ, sau prin acordul părților, cu precizarea în mod expres în decizia sau, după caz, în actul adițional de modificare a locului de muncă, a următoarelor elemente:

• faptul că salariatul lucrează de la domiciliu;
• perioada în care se aplică această măsură;
• programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului său și modalitatea concretă de realizare a controlului;
• obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la domiciliul salariatului, după caz, al materiilor prime și materialelor pe care le utilizează în activitate, precum şi al produselor finite pe care le realizează.

Utile: care e diferența între munca la domiciliu și telemunca

Munca la domiciliu este o forma de munca la distanța efectuata de către acei salariati, așa cum îi defineste codul muncii la art. 108, care îndeplinesc, la domiciliul lor atribuțiile specifice funcției pe care o dețin (spre exemplu, inginer de software care lucrează remote sau operator de call-center). Elementul esențial este că se face la domiciliul salariatului.

Telemunca este o forma de organizare a muncii în care o activitate poate fi efectuată cel puțin o zi pe luna sau saptamana în alt loc decat cel organizat de către angajator, deci nu neapărat la domiciliul salariatului, ci poate la un prieten sau la o rudă.

Bine de știut: ce înseamnă modificarea contractului individual de muncă prin acordul părților și unilateral

Din legislație reies două distincții, respectiv ca un contract de munca poate fi modificat prin acordul părților (art. 41 Codul Muncii) sau unilateral de către angajator (art. 48 Codul Muncii).

Regula o reprezintă acordul părților, iar excepția atunci când angajatorul decide să modifice unilateral (adică de unul singur) contractul de muncă, conform dispozițiilor legale, fără a mai avea nevoie de un acord al salariatului în acest sens.

Modificarea este prin acordul părților atunci cand atat angajatul, cat si angajatorul sunt de acord sa modifice aceleași elemente ale contractului de munca.

De exemplu, dacă angajatul dorește un program de la 10 la 18:00, deoarece trebuie să își ducă copilul la scoala în fiecare dimineață la ora 09:00, iar angajatorul este de acord cu aceasta deoarece are nevoie de cineva care sa ramana într-o ședință importantă de la 17:30 la 18:00, pot conveni la modificarea programului.

Însă modificarea este unilaterală la inițiativa angajatorului dacă programul de la 08:00 la 16:00 este instituit pentru protejarea sănătății salariatului și ferirea sa de locurile aglomerate pentru a nu fi expus riscului de contaminare cu COVID-19 sau orice altă boală considerată periculoasă.

3. Telemunca

Desfășurarea activității prin telemuncă, în urma încheierii unui act adițional la contractul individual de muncă, în condițiile prevăzute de Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, atunci când îndeplinirea atribuțiilor specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține salariatul presupune folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor. 

Altfel spus, dacă munca pe care o face angajatul se poate realiza de la distanță (remote) atunci se poate opta pentru telemuncă. 

Actul adițional care modifică contractul individual de muncă va conține următoarele elemente:

• precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă;
• perioada și/sau zilele în care telesalariatul își desfășoară activitatea la un loc de muncă organizat de angajator;
• locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, convenite de părți;
• programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului și modalitatea concretă de realizare a controlului;
• modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat;
• responsabilitățile părților convenite în funcție de locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, inclusiv responsabilitățile din domeniul securității și sănătății în muncă;
• obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la locul desfășurării activității de telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa, după caz;
• obligația angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozițiile din reglementările legale, din contractul colectiv de munca aplicabil și/sau regulamentul intern, în materia protecției datelor cu caracter personal, precum și obligația telesalariatului de a respecta aceste prevederi;
• condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă, precum cele de internet, cablu, imprimantă etc.

În cazul instituirii, în condițiile legii, a stării de carantină sau în caz de forță majoră, contractul individual de muncă se va suspenda de drept, în conformitate cu prevederile art. 50 lit. c) și f) din Codul Muncii.

În această situație, angajatorul are obligația de a asigura instruirea lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă.

Utile: munca la domiciliu vs. telemunca – asemănări și deosebiri

De aici trebuie făcută distincția între munca la domiciliu prevăzută de art. 108-110 din Codul Muncii și telemunca prevăzută de Legea nr. 81/2018 privind desfășurarea activității prin telemunca.

În vederea îndeplinirii atribuțiilor ce le revin, telesalariații organizează programul de lucru de comun acord cu angajatorul, în conformitate cu prevederile contractului individual de muncă, regulamentului intern și/sau contractului colectiv de muncă aplicabil, în condițiile legii.

În schimb, la munca la domiciliu salariatii își vor stabili singuri programul de lucru.

La cele două forme de muncă, angajatorul este în drept să verifice activitatea salariatului, în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă, regulamentul intern și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, în condițiile legii.

În cazul activității de telemuncă, contractul individual de muncă conține, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (2) din Codul Muncii, următoarele:

1. a)precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă;
2. b)perioada și/sau zilele în care telesalariatul își desfășoară activitatea la un loc de muncă organizat de angajator;
3. c)locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, convenite de părți;
4. d)programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului și modalitatea concretă de realizare a controlului;
5. e)modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat;
6. f)responsabilitățile părților convenite în funcție de locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, inclusiv responsabilitățile din domeniul securității și sănătății în muncă în conformitate cu prevederile 7și 8;
7. g)obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la locul desfășurării activității de telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa, după caz;
8. h)obligația angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozițiile din reglementările legale, din contractul colectiv de muncă aplicabil și/sau regulamentul intern, în materia protecției datelor cu caracter personal, precum și obligația telesalariatului de a respecta aceste prevederi;
9. i)măsurile pe care le ia angajatorul pentru ca telesalariatul să nu fie izolat de restul angajaților și care asigură acestuia posibilitatea de a se întâlni cu colegii în mod regulat;
10. j)condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă.

Contractul individual de muncă la domiciliu se încheie numai în formă scrisă şi conţine, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (2) din Codul Muncii, următoarele:

1. a)precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu;
2. b)programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului său şi modalitatea concretă de realizare a controlului;
3. c)obligaţia angajatorului de a asigura transportul la şi de la domiciliul salariatului, după caz, al materiilor prime şi materialelor pe care le utilizează în activitate, precum şi al produselor finite pe care le realizează.

Ce alegem între munca la domiciliu și telemunca?

În funcție de nevoile fiecărui angajator și posibilitățile acestora, pot sa decidă încheierea unui act adițional la contractul individual de munca prin care sa se prevada faptul ca angajații vor presta munca la domiciliu. În acest caz nu li se vor mai plăti tichete de masa, dar angajatorul este obligat sa suporte cheltuielile de transport la și de la locul de munca care sunt deductibile la calculul profitului impozabil. Cheltuielile efectuate pentru transportul salariatilor la și de la locul de munca sunt cheltuieli efectuate în scopul realizarii de venituri impozabile.

Sau pot opta pentru telemunca unde telesalariatul beneficiază de toate drepturile recunoscute prin lege, prin regulamentele interne și contractele colective de muncă aplicabile salariaților care au locul de muncă la sediul sau domiciliul angajatorului, deci inclusiv beneficii, precum tichetele de masă.

Însă angajatorul are următoarele obligații specifice privind securitatea și sănătatea în muncă a telesalariatului:

1. a)să asigure mijloacele aferente tehnologiei informației și comunicațiilor și/sau echipamentele de muncă sigure necesare prestării muncii, cu excepția cazului în care părțile convin altfel;
   b)să instaleze, să verifice și să întrețină echipamentul de muncă necesar, cu excepția cazului în care părțile convin altfel;
   c) să asigure condiții pentru ca telesalariatul să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de desfășurare a activității de telemuncă și utilizării echipamentelor cu ecran de vizualizare: la angajare, la schimbarea locului de desfășurare a activității de telemuncă, la introducerea unui nou echipament de muncă, la introducerea oricărei noi proceduri de lucru.

Unde încadrăm carantina?

O alta discutie ce este de luat în calcul este instituirea stării de carantina.

Ce este carantina? 

Carantina reprezinta izolarea preventiva a unei colectivitati care a fost in contact cu un bolnav contagios sau cu persoane ori materiale care provin dintr-o regiune unde exista o epidemie.

Pot să-l oblig pe angajat sa își ia concediul de odihnă în loc să adopt măsuri specifice pentru a-l feri de contaminare?

Răspunsul este nu.

Concediul de odihna se ia la initiativa angajatului cu aprobarea angajatorului în funcție de volumul de muncă sau situațiile ce nu necesita amanare. Deci obligarea angajatului sau inducerea către acesta a faptului că trebuie sa își ia concediu de odihna platit încalcă, din punctul meu de vedere,  principiul bunei-credinte în raporturile de munca.

Angajatorul este cel care trebuie să-l ferească pe salariat de riscul contaminarii, angajatul fiind partea slaba din contract și neavand resursele necesare de apărare contra unei astfel de situații.

Totuși, putem regăsi o excepție în acest caz, aceea fiind: atunci când din anul anterior exista report de zile de concediu (adică ți-a plăcut atât de mult munca încât din minimul prevăzut de codul muncii de zile de concediu de odihnă, adică 20, ai mai rămas cu 10 zile, deci pe 2020 ai un stoc de zile de concediu de odihnă de 30 de zile), angajatorul poate dispune efectuarea acelor zile din report. Însă nu poate obliga la efectuarea acelor zile aferente anului 2020.

Prin urmare, contrar opiniilor ”avizate” din ultima perioadă, angajatorul nu te poate obliga să îți iei concediu de odihnă ca să stai acasă, dacă tu nu vrei.

Carantina suspendă de drept contractul de muncă

Un lucru important ce trebuie știut este că art. 50 din Codul muncii prevede faptul ca in cazul carantinei, contractul individual de munca se suspenda de drept, ope legis.

Suspendarea contractului de muncă înseamnă că salariatul nu vine la serviciu și angajatorul nu-l plătește, potrivit Codului muncii.

Ce facem în această situație? 

În primul rand, art. 60, alin. (1) Codul Muncii prevede expres ca pe durata carantinei este interzisă concedierea salariatului.

Avem și o excepție de la aceasta regula la art. 49, alin. (1) din Codul Muncii unde ni se indică situația în care pe durata suspendării intervine o cauza de încetare de drept (cum ar fi de exemplu, varsta standard de pensionare de 65 de ani la bărbați și de 63 de ani la femei, cu posibilitate de prelungire pana la 65 de ani în cazul acestora, numai prin manifestare expresa de vointa sau ajungerea la termen a contractului individual de munca încheiat pe durată determinată) a contractului de munca aceasta din urma prevalează.

Așadar, regulă este că nu poți să concediezi un salariat în timpul carantinei, însă dacă avem o cauză care duce la încetarea de drept a contractului de muncă, se va aplica aceasta și contractul va înceta.

Ce trebuie să reții de aici: pe perioada carantinei, contractul tău de muncă este suspendat de drept, angajatorul nu te plătește, dar nici nu te poate concedia.

Indemnizația și concediul pentru carantină

Potrivit art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, indemnizatia pentru carantina se acorda asiguratilor cărora li se interzice continuarea activității din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilita prin certificatul eliberat de inspectoratul de sanatate publica.

Concediul și indemnizația pentru carantina se acorda asiguratilor cărora li se interzice continuarea activității din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilita prin certificatul eliberat de direcția de sanatate publica.

Deci dacă avem un angajat ce este confirmat pozitiv cu COVID-19, acesta trebuie sa dispuna de un certificat eliberat de Direcția de Sănătate Publică județeană sau a Municipiului București.

Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru carantina reprezinta 75% din baza de calcul ce se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe țară lunar, pe baza cărora se calculează contribuția pentru concedii și indemnizatii.

Certificatul de concediu medical pentru carantina se eliberează de medicul curant sau de către medicul de familie asiguratilor cărora li se interzice continuarea activității din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilita in certificatul eliberat de organele de specialitate ale direcțiilor de sanatate publica.

Dacă durata perioadei de carantină stabilita de organele de specialitate ale direcțiilor de sanatate publica depășește 90 de zile nu este necesar avizul medicului expert al asigurarilor sociale.

Aceste zile nu se scad din zilele de concediu medical la care are dreptul un angajat pentru alte afecțiuni, iar indemnizatia pentru carantina se suporta integral din bugetul de stat

 

Ce facem cu angajații care deși nu sunt în carantină sau autoizolare trebuie sa stea acasă pentru ca locul de munca s-a închis temporar?

Această situație se numește șomaj tehnic și are loc la inițiativa angajatorului, fiind o suspendare unilaterală a acestuia.

Important de reținut, până să trecem mai departe, este că suspendarea se înscrie în Registrul Electronic de Evidență al Salariaților (REVISAL) anterior procedurii suspendării, potrivit Hotărârii nr. 905/2017, iar salariații nu pot cumula ajutorul de șomaj cu indemnizația pentru șomajul tehnic.

Vine în sprijinul nostru Codul Muncii care la art. 53 ne indică:

(1) Pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare a activității, salariații implicați în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfășoară activitate, beneficiază de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de bază corespunzător locului de munca ocupat, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 52 alin. (3).
(2) Pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare prevăzute la alin. (1), salariații se vor afla la dispoziția angajatorului, acesta având oricând posibilitatea sa dispuna reinceperea activități.

ART. 53. ÎNTRERUPEREA SAU REDUCEREA ACTIVITĂȚII ANGAJATORULUI

 

În ceea ce privește noțiunea de ”temporar”, nu avem o normă specială care să reglementeze aceste aspecte, putând însemna 3 zile sau 3 luni.

 

În acest caz, angajatorul dispune de o suma alocată unui fond special la care, în situații de dificultate economica poate apela pentru sustenabilitatea angajatilor lor. Suma nu poate fi mai mica de 75% din salariul de bază corespunzător locului de munca ocupat, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 52 alin. (3) Codul Muncii.

 

Art. 52 alin. (3) Codul Muncii ne spune că în cazul reducerii temporare a activității, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depășesc 30 de zile lucrătoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situației care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unității sau a reprezentanților salariaților, după caz.

Prin folosirea sintagmei “motive similare“, legiuitorul a lăsat posibilitatea angajatorului să identifice și alte situații în care își întrerupe sau reduce temporar activitatea pentru motive obiective, întrerupere sau reducere care impune suspendarea contractelor de muncă ale salariaților pe o anumită perioadă, respectiv cât timp durează situația respectivă. Așadar, o situație de urgență decretată în România pentru a stopa răspândirea coronavirusului poate fi considerată un motiv similar.

Elemente-cheie de ținut minte

Pentru că a fost destul de multă informație, o să găsești mai jos cele mai importante aspecte de care să ții cont:

• felul muncii poate fi modificat în mod unilateral de angajator, adică te poate trimite să muncești de acasă, dar asta nu înseamnă că nu mai ești plătit
• poți cădea de acord cu angajatorul să lucrezi în regim de telemuncă, ca să nu fi neapărat legat de domiciliu, ci să poți lucra și din altă parte
• angajatorul nu te poate concedia în perioada asta doar că vrea el
• așa cum nici nu te poate obliga să-ți iei concediu de odihnă, dacă tu nu vrei, indiferent că vorbim de unul real sau doar pe hârtie

Măsuri preventive de securitate și sănătate în muncă pentru angajatori

Tot Ministerul Sănătății a revenit cu recomandări de măsuri preventive pentru angajatori, de bun-simț, menite să țină coronavirusul sub control și să limiteze propagarea acestuia, respectiv:

• Angajatorul să facă o analiză pentru a vedea care sunt serviciile esentiale sau relevante și să le prioritizeze pe acestea
• Angajatorul să respecte condițiile Legii nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, pentru:
  • asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor;
  • prevenirea riscurilor profesionale;
  • informarea şi instruirea lucrătorilor;
  • acordarea echipamentului de protecție (măști, mănuși de protecție etc.).
• Angajatorul să determine natura și nivelului de risc pentru orice activitate susceptibilă să prezinte un risc de expunere la COVID-19 și stabilirea următoarelor măsuri:
  • să limiteze expunerea;
  • să elaboreze un plan de măsuri, întocmit în baza recomandărilor medicului de medicina muncii cu care are contract;
  • să anunțe imediat Direcția de Sănătate Publică teritorială.
  • să utilizeze e-mailul și teleconferințele pentru a reduce contactele fizice și deplasările în interes de serviciu dacă acestea nu sunt neapărat necesare;
  • să întocmească un plan de asigurare a continuității activității în situația în care un număr semnificativ de lucrători nu ar putea să își desfășoare activitatea la locul de muncă organizat de către angajator. Următoarele măsuri ar putea fi luate: identificarea acelor locuri de muncă pentru care trebuie asigurată continuitatea, identificarea acelor lucrători cu calificări/competențe care le dau posibilitatea să fie mutați de la un loc de muncă la altul astfel încât să se asigure continuitatea activității, identificarea lucrătorilor care au infrastructură IT necesară de a lucra de acasă;
  • să aplice procedurile stabilite la nivel național de către Ministerul Sănătății în cazul în care lucrătorul prezintă simptome asociate infecțiilor respiratorii la locul de muncă;
  • să suspende programul de audiențe la nivelul instituțiilor publice și să introducă măsuri alternative, de tipul transmiterii solicitărilor prin telefon și e-mail (numerele de telefon și adresele de email vor fi afișate pe pagina de internet și la sediul fiecărei instituții);
  • să diminueze pe cât posibil timpului de așteptare în cadrul programului de lucru cu publicul, prin transmiterea, acolo unde este posibil, a solicitărilor prin email;
  • când este necesară prezența fizică a solicitantului la sediul instituției, se va avea în vedere menținerea distanței de cel puțin 1 metru față de celelalte persoane din incintă;
  • în cazul unui lucrător confirmat cu COVID – 19, angajatorul are obligația să informeze Direcția de Sănătate Publică pe raza căreia își desfășoară activitatea, în vederea demarării procedurilor pentru efectuarea anchetei epidemiologice.
  • să informeze lucrătorii cu privire la procedura de acordare a concediului medical în caz de carantină și izolare la domiciliu

 

 

INTREBARI SI RASPUNSURI DES INTALNITE PE CRIZA COVID -19

 

Poate să mă dea afară dacă refuz să vin la muncă în mod repetat?

În primul rand, pentru a face o astfel de concediere, angajatorul este obligat sa dispuna efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile urmand ca în cadrul cercetării să se stabilească dacă absența salariatului are sau nu caracter motivat.

 

Odată stabilită această absență ca fiind nemotivată, angajatorul poate dispune concedierea pentru motive ce țin de persoana salariatului în baza art. 61, lit. a) din Codul Muncii.

Pentru asta, salariatul trebuie să fi săvârșit fie:

• o abatere disciplinară gravă fie
• abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sancțiune disciplinară (art. 248-252 din Codul Muncii).

Prin abatere disciplinară gravă înțelegem, conform art. 247 alin. (2) din Codul Muncii, o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.

Așadar, în cel mai negativ scenariu cu putință, putem spune că lipsa în mod voit a angajatului de la serviciu va putea fi sancționată ca abatere disciplinară, cu desfacerea contractului de muncă.

În ceea ce privește decizia de concediere aceasta se emite în scris și, sub sancțiunea nulitatii absolute, trebuie sa fie motivată în fapt și în drept și să cuprindă precizări cu privire la termenul în care poate fi contestată și la instanța judecatoreasca la care se contestă.

Poate să mă oblige să dau declarație pe propria răspundere că mă oblig să vin la munca deși este periculos?

Atâta timp cât angajatorul nu și-a respectat obligațiile în măsura în care se putea, la sfaturile ministerului de resort și a instituțiilor abilitate, acesta din urmă nu poate sa constranga salariații sa dea o declarație pe propria răspundere prin care sa se oblige sa vin la muncă, deși condițiile de sanatate exterioare sunt unele ce pot să îi afecteze sanatate sau sa îi pună în pericol viața angajatului.

Poate angajatorul să mă oblige să dau o declarație pe propria răspundere că nu am fost în zonă infestată cu coronavirus sau că nu am intrat în contact cu o asemenea persoană?

Informațiile medicale privind angajații reprezintă ”date din categoriile cu caracter special”, ceea ce necesită un grad mai mare de protecție. Asta înseamnă că, pentru a colecta și folosi aceste informații în mod legal, compania trebuie să aibă un temei legal pentru această prelucrare.

Ca regulă, această prelucrare este interzisă

Poate angajatorul să mă forțeze să vin la muncă, iar pe colegul meu să-l lase sa stea acasă pentru că este în alt departament sau de altă naționalitate?

Răspunsul firesc este nu. Toți angajații unei companii sunt egali unii fata de ceilalți, indiferent de specificitatea contractului lor individual de munca sau de apartenenta la o opinie politica, orientare sexuala sau nationalitate. Aceasta constând într-o discriminare directă pe criteriul nationalitatii, ceea ce regăsim în Codul Muncii la articolul 5, care privește egalitatea de tratament:

(1) În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii.
(2) Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă.
(3) Constituie discriminare directă actele şi faptele de excludere, deosebire, restricţie sau preferinţă, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor prevăzute în legislaţia muncii.
(4) Constituie discriminare indirectă actele şi faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminări directe.

Prin urmare, orice formă de discriminare față de un angajat este interzisă.

Avem în vedere atât discriminarea făcută de angajator față de angajați, dar și discriminarea între angajați. Angajatorul trebuie să se asigure că are politicile necesare implementate, un regulament de ordine interioară bine pus la punct și să facă un training în contextul acestei pandemii, prin care să informeze angajații despre drepturile și obligațiile lor.

Poate medicul de familie să îmi emită certificate de concediu pentru carantină cu durată de mai mult de 10 zile calendaristice?

Menționăm că în cazul certificatelor de concediu medical acordate pentru carantină nu se aplică restricția prevăzută la art. 20 alin (1) din Anexa la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 15/1.311/2018, potrivit căreia medicii de familie au dreptul de a elibera certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă cu durată de cel mult 10 zile calendaristice, pentru un episod de boală, în una sau mai multe etape, întrucât carantina semnifică o suspiciune a unei persoane de a fi contaminată cu o boală transmisibilă și nu un diagnostic confirmat medical al acesteia (episod de boală).

Prin urmare, așa cum am precizat anterior, medicii de familie pot emite certificate medicale pentru carantină, pentru mai mult de 10 zile, având un cod special pentru această operațiune. În cazul în care se depășesc cele 90 zile prevăzute de legislație, nu este nevoie de o comisie de specialitate, iar aceste zile de concediu medical nu impactează celelalte zile de concediu medical la care ar avea dreptul angajatul pentru o altă afecțiune.

Sunt angajator: care este cea mai bună soluție pentru mine în această situație?

Este greu de dat un răspuns general valabil în această situație, deoarece nevoile economico-sociale ale fiecărui angajator sunt diferite.

Însă cea mai bună soluție ar fi să asculți recomandările date de către autorități, dintre care reamintim:

1. stabilirea unor programe individualizate de muncă, cu acordul său la solicitarea salariatului în cauză;
2. modificarea temporară a locului de muncă la domiciliul salariatului, care se face unilateral;
3. desfășurarea activității prin telemuncă, în urma încheierii unui act adițional la contractul individual de muncă;
4. întreruperea sau restrângerea temporară a activității angajatorului, cu plata indemnizației de 75% din fondul de salarii către angajați (spre exemplu, când încasările tale au scăzut cu 80%).

Deci, în funcție de interesele și posibilitatile angajatorului și ale angajatului, anumite elemente esențiale ale contractului individual de munca se pot modifica.

Reminder: Elementele esențiale ale contractului individual de muncă sunt:

• identitatea părților;
• locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri;
• sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;
• funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România sau altor acte normative, precum și fișa postului, cu specificarea atribuțiilor postului;
• criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
• riscurile specifice postului;
• data de la care contractul urmează să-și producă efectele;
• în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora;
• durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
• condițiile de acordare a preavizului de către părțile contractante și durata acestuia;
• salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum și periodicitatea plății salariului la care salariatul are dreptul;
• durata normală a muncii, exprimată în ore/zi și ore/săptămână;
• indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condițiile de muncă ale salariatului;
• durata perioadei de probă.

Sunt angajat: care este cea mai bună soluție pentru mine în această situatie?

Cea mai bună soluție în această situație este să discuți cu angajatorul despre nevoile tale și să încerci să obții acele facilități care se încadrează în aceste nevoie.

De exemplu, dacă pentru tine și interesele tale private este mai sigur sa vin la locul de munca de la ora 11 pentru a evita aglomerația și riscul de infectare cu COVID-19 la metrou, atunci pot conveni cu angajatorul la modificarea programului de lucru de la ora 11:00 la 19:00.

Toate aceste mijloace sunt de natură să protejeze interesul angajatului, care este partea sensibilă într-un raport de dreptul muncii deoarece se afla într-o relație de subordonare față de angajator, fiind la dispoziția acestuia din urmă.

Sunt angajat și am un copil până în 12 ani care stă acasă

Trebuie să ai în vedere că, dacă ai un copil înscris la școală, poți sta acasă cu el, mai ales că tocmai a fost decretată stare de urgență (deși încă nu este oficial) și să primești 75% din salariul unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câștigul salarial mediu brut.

Acest proiect de lege a fost trimis spre promulgare în data de 12 martie 2020.

Ca să primești această indemnizație, trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

• să ai un copil de până în 12 sau un copil cu dizabilități de până la 18 ani înscris într-o unitate de învățământ;
• locul tău de muncă nupermite munca la domiciliu sau telemunca.

Includem aici și familiile monoparentale sau reprezentanții legali ai copiilor, care au grijă de ei.

Așadar, ai dreptul la zile libere plătite, pe toată perioada în care autorităţile competente decid închiderea respectivelor unităţi de învăţământ.

Această facilitate se acordă la cererea părintelui care dorește să beneficieze de ea. Atenție că celălalt părinte, acolo unde este cazul, va trebui să dea o declarație pe proprie răspundere că nu a beneficiat sau nu beneficiază de aceleași zile libere.

Prin urmare, această facilitate se aplică doar pentru unul din cei doi părinți, acolo unde este cazul.

Însă, dacă lucrezi în una din unitățile următoarele:

• sistemului energetic național, din unitățile operative de la sectoarele nucleare,
• cu foc continuu,
• sanitare și de asistență socială, de telecomunicații,
• radioului și televiziunii publice,
• transporturile pe căile ferate,
• care asigură transportul în comun și salubritatea localităților,
• aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă,

această facilitate poate fi obținută doar cu acordul angajatorului, având în vedere specificul acestor domenii și importanța lor națională.

Această indemnizație se suportă integral din Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale și doar pe perioada în care unitățile de învățământ sunt închise.

Totuși, legea nu este încă în vigoare, mai trebuie să se publice în Monitorul Oficial. De asemenea, trebuie completată de normele aferente, pentru care este prevăzut un termen de 30 zile de la data publicării.

S-a declarat stare de urgență începând de luni, 16/03/2020. Cum ne afectează acest lucru?

Starea de urgenţă este decretată de preşedintele României, contrasemnată de primul ministru şi apoi avizată în Parlament, în termen de cinci zile. În cazul în care este vorba despre calamităţi, responsabilităţile şi atribuţiile autorităţilor locale sunt preluate de Ministerul de Interne, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Autorităţile civile şi militare vor trebui să aplice măsuri excepţionale. Acestea se referă la:

• limitarea sau interzicerea circulaţiei vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulaţie;
• la efectuarea de percheziţii oriunde şi oricând este nevoie; la efectuarea de razii.-
• autoritățile pot să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestaţiilor sau marşurilor;
• să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă persoanele a căror prezență nu se justifică;
• să protejeze informaţiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media;
• să dispună închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburanţilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice;
• să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune;
• să dispună raţionalizarea alimentelor şi a altor produse de strictă necesitate;
• să interzică circulaţia rutieră, feroviară, maritimă, fluvială şi aeriană pe diferite rute.

 

NOI PURTAM MASTI LA MUNCA ! VOI?

 

 

 

 

 

Nu uitati sa va spalati pe maini cu dezinfectant dupa ce cititi acest ghid si DISTRIBUITI catre prietenii dvs.