Iniţial, în februarie 2016, Boldea primise o condamnare de 6 ani închisoare cu executare la Curtea de Apel Braşov pentru săvârşirea infracţiunilor de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, 14 infracţiuni de şantaj, fals în declaraţii şi spălarea banilor.
La judecarea apelului, Instanţa supremă a dispus achitarea fostului deputat pentru primele infracţiuni, el fiind condamnat la trei ani închisoare cu suspendare pentru spălare de bani.
Pedepse reduse au primit şi ceilalţi inculpaţi din dosar. Astfel, Matei Oprea, Valentina Cojocaru şi Marosy Mircea au fost condamnaţi la câte 3 ani cu suspendare pentru spălare de bani, iar Costache Roşca, fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, a fost achitat pentru şantaj.
Pe latură civilă, Instanţa supremă a decis confiscarea sumei de 37.235 euro de la Mihail Boldea şi ceilalţi trei inculpaţi condamnaţi.
Procesul în acest caz a durat şapte ani, dosarul fiind trimis în instanţă de DNA în octombrie 2013.
Conform DNA, în perioada mai 2000 – mai 2007, inculpaţii Matei Oprea, de profesie pilot aeronave, şi Valentina Cojocaru, în calitate de asociaţi şi administratori ai SC Fitoplant SRL Galaţi, şi ulterior ai SC Fitocom Serv SRL Galaţi, s-au asociat în scopul săvârşirii de infracţiuni, având ca rezultat obţinerea în mod fraudulos a suprafeţei de 39,61 ha, situată în extravilanul comunei Vânători, judeţul Galaţi, aparţinând SC Aviaţia Utilitară Tuzla SA, în vederea valorificării acestui teren, numit „Aviasan”.
În realizarea scopului infracţional, potrivit procurorilor, cei doi inculpaţi i-au cooptat pe Mircea Marosy şi Mihail Boldea, acesta din urmă fiind avocat în cadrul Baroului Galaţi şi deputat PDL la acea vreme.
La această grupare ar fi aderat şi Costache Roşca, care, în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, în perioada anilor 2007 – 2008, i-a sprijinit pe ceilalţi inculpaţi pentru a dobândi şi valorifica, prin dezmembrare, terenul respectiv. În schimb, procurorul a primit suma de 2 milioane de euro, provenită din valorificarea unor suprafeţe de teren, de la Mircea Marosy, Valentina Cojocaru şi Matei Oprea, susţinea DNA.
Din documente reiese că terenul de 39,61 ha, teren agricol, situat în extravilanul comuna Vânători (fost „Aviasan” şi fostă Aerobaza Galaţi) se afla în proprietatea statului şi că, de-a lungul timpului, a fost dat în folosinţă la CAP Vânători, dar niciodată nu a ieşit din proprietatea statului.
Potrivit DNA, la data de 24 august 2000, SC Aviaţia Utilitară Tuzla SA (care cuprindea Aerobaza Tuzla, constituită din terenuri şi clădiri) a vândut către firma Fitoplant SRL activul societăţii, respectiv hangar reparaţii, depozit carburanţi, staţie meteo, rezervor benzină, două bazine benzină, rezervor motorină, rampă auto şi anexe. Terenul aferent, în suprafaţă totală de 39,61 ha, se transmitea doar în folosinţă.
Încheierea unui act de vânzare-cumpărare în formă autentică era condiţionată de obţinerea, de la Fondul Proprietăţii de Stat, a dreptului de proprietate, lucru care însă nu s-a întâmplat asupra terenului. Motivul pentru care cumpărătorul nu a obţinut drept de proprietate a fost lipsa unui certificat de atestare a dreptului de proprietate de la Ministerul Transporturilor. Acest minister a refuzat eliberarea certificatului pe motiv că SC Fitoplant SRL nu era societate cu capital de stat şi nu îndeplinea condiţiile legale pentru a deveni cumpărător al terenului.
Potrivit legii de la acea dată, terenul de 39,61 hectare trebuia să treacă în proprietatea Consiliului Local Vânători.
Între timp, Fitoplant SRL a cerut dizolvarea şi radierea SC Aviaţia Utilitară Tuzla SA, astfel că nu a mai fost posibilă predarea terenului către Consiliul local.
Conform procurorilor, pentru a intra în posesia terenului, în luna martie 2007, fostul deputat Mihail Boldea a întocmit în fals un antecontract de vânzare-cumpărare datat august 2004, prin care se atesta că SC Aviaţia Utilitară Tuzla SA (societate care fusese radiată încă din anul 2005 la cererea inculpatei Valentina Cojocaru), reprezentată de o anumită persoană care nu avea cunoştinţă de tranzacţie şi care nu avea nicio calitate în societatea menţionată, se obliga să vândă către SC Fitocom Serv SRL Galaţi, la un preţ de 300 milioane lei vechi, terenul de 39,61 ha, din comuna Vânători, teren cu destinaţie specială, deci de interes public.
Procurorii spun că actul fals a fost întocmit în condiţiile în care Mihail Boldea s-a folosit de actele de identitate ale acelei persoane. Acesta ar mai fi contrafăcut şi mai multe înscrisuri, între care un certificat de atestare a dreptului de proprietate din care rezulta că SC Aviaţia Utilitară Tuzla SA este proprietara terenului, precum şi mai multe acte formulate de această societate în calitate de pârât. Pe baza acelor acte s-a formulat o acţiune civilă la Judecătoria Galaţi, prin care se urmărea ca instanţa să constate perfectată cumpărarea terenului de către SC Fitcoom Serv SRL, lucru care s-a întâmplat în baza sentinţei civile nr.2887/02.04.2007, rămasă definitivă prin neapelare.
Anchetatorii susţineau că, la data de 14 mai 2007, Mihail Boldea a sustras certificatul fals de atestare a dreptului de proprietate din dosarul civil aflat la arhiva Judecătoriei Galaţi, pe care îl contrafăcuse tot el.
Ca urmare a pronunţării deciziei la Judecătoria Galaţi, atât primarul comunei Vânători, cât şi cei 13 consilieri locali au promovat acţiuni civile în instanţă şi plângeri penale, motivat de faptul că terenul a fost obţinut în mod fraudulos de reprezentanţii SC Fitcoom Serv SRL şi de Mihail Boldea.
Conform DNA, în perioada 2007 – 2008, pentru a-i determina pe primarul comunei Vânători şi pe cei 13 consilieri locali să renunţe la acţiunile civile şi plângerile penale formulate şi pentru a elibera adeverinţe din care să rezulte înregistrarea suprafeţei în registrul agricol al Primăriei Vânători, Mihail Boldea, în înţelegere cu inculpaţii Mircea Marosy şi Valentina Cojocaru, au formulat plângeri nereale faţă de primar şi consilierii locali.
Acele plângeri au făcut obiectul a trei dosare penale ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi. În calitatea sa de prim-procuror, Costache Roşca a determinat instrumentarea cu prioritate a dosarelor penale, în sensul că, fie a efectuat el personal cercetări, fie a dispus ca acest lucru să fie efectuat de procurorii din subordine sau de organele de poliţie, astfel încât a fost începută urmărirea penală, în mod nelegal şi abuziv, împotriva primarului comunei Vânători. În felul acesta, persoanele vizate au renunţat la acţiunile civile şi penale, în urma ameninţărilor repetate şi pe fondul temerii create că vor fi pedepsite, arestate ori li se vor sechestra bunurile, dacă nu vor acţiona în sensul dorit de inculpaţi, arătau procurorii.
În schimbul demersurilor făcute în calitate de prim-procuror, Costache Roşca a obţinut pentru sine contravaloarea a 2 hectare de teren şi anume 2 milioane euro, sumă primită de la inculpaţii Mircea Marosy, Valentina Cojocaru şi Matei Oprea, se afirma în rechizitoriu.
Conform DNA, ulterior, Mihail Boldea, Marosy, Cojocaru şi Oprea au procedat la dezmembrarea suprafeţei de 39, 61 ha, în sensul că au încheiat o serie de contracte simulate în care părţi figurau persoane apropiate sau alte persoane interpuse. Prin efectuarea unui număr de tranzacţii imobiliare, ei au ascuns provenienţa ilicită a terenurilor şi au încercat să creeze aparenţa de legalitate. Ca urmare a obţinerii în mod fraudulos a terenului, inculpaţii Marosy, Cojocaru şi Oprea au obţinut, în mod necuvenit, foloase sub forma unor suprafeţe de teren şi contravaloarea unor astfel de terenuri valorificate, iar Mihail Boldea a obţinut în mod necuvenit suma de 590.000 euro.
Procurorii mai susţineau că, în declaraţiile de avere din anii 2008 – 2012, fostul deputat Mihail Boldea a făcut menţiuni nereale, în sensul că a împrumutat trei persoane cu suma de 350.000 euro. În realitate, indica DNA, această sumă reprezenta o restituire din totalul sumei de 590.000 euro primită cu ocazia intermedierii vânzării cumpărării terenului pe care l-a obţinut, ca răsplată pentru infracţiunile comise. De asemenea, el a omis să evidenţieze realitatea tranzacţiilor încheiate în perioada 2007-2012, pentru a ascunde implicarea sa în obţinerea în mod fraudulos a suprafeţei de 39,61 ha.
Pentru a crea o aparenţă de legalitate, inculpaţii s-au înţeles să efectueze fictiv plata/încasarea sumei de 300 milioane lei vechi, menţionată ca preţ în antecontractul de vânzare-cumpărare, sens în care au fost emise fictiv mai multe dispoziţii de plată.
Prejudiciul calculat de procurori în acest caz este de 21.786.710 euro, reprezentând valoarea terenului înstrăinat în mod fraudulos.
Discussion about this post