Aproape jumătate din actualele orașe ale României au statutul de a deveni comune sau chiar sate dacă se va aplica rețeta de reorganizare teritorială propusă de mediul de afaceri pentru a economisi bani la buget.
Astfel, un procent de 12% din totalul comunelor de astăzi și puțin peste 50% din orașe și-ar putea păstra statutul administrativ dacă ar avea loc reorganizarea teritorial-administrativă a României cerută de către mediul de afaceri, conform unei analize realizată de către G4Media și Info Sud-Est și prezentată de BPNews pe baza datelor provizorii legate de recensământulul din 2021.
Cadrul general
Actuala delimitare a teritoriului, una extrem de fragmentată, rezistă din anii de tristă amintire ai regimului comunist, mai exact din 1968. Împărțirea de la acea vreme a fost considerată optimă, justă, ținând cont de numărul real în ceea ce privește populația României.
Numai că, la aproape cinzeci și cinci de ani, împărțirea a început să fie total depășită, iar una dintre cauzele identificate de anumiți experți e strâns legată de numeroasele decalaje în ceea ce înseamnă lipsa dezvoltării și a infrastructurii.
Președintele României Klaus Iohannis a enunțat în anii trecuți nevoia unei reforme teritoriale, dar până în acest moment nu există niciun fel de inițiativă guvernamentală sau parlamentară în acest sens.
Actuala organizare a administrației centrale, cu structuri specializate (inspectorate, direcții) în fiecare din cele patruzeci și unul de județe, plus sectoarele Bucureștiului constituie tocmai subiectul cel mai fierbinte, care cauzează pierderi imense la nivelul bugetului statului român. Iar dovezile sunt imbatabile, din moment ce vechea și actuala delimitare este pe bună dreptate criticată pentru totala lipsă în ceea ce reprezintă eficiența, fiind sinonimă cu perpetuarea și menținerea unui aparat birocratic amplu, generator de costuri uriașe din resursele financiare ale statului român, care practic nu se justifică.
În urmă cu aproximativ două decenii, România a fost supusă unui proces de ”urbanizare” la nivel teoretic, unul care a fost întocmit pe hârtie, începând cu anul 2004, fix înainte de aderarea la Uniunea Europeană. De altfel, acest lucru a constituit una dintre condițiile de aderare „prin creșterea gradului de urbanizare.”
Chiar și după urbanizarea realizată ad-hoc, din vârful ierarhiei politice, România a ocupat în continuare, începând cu 2007, ultimul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere. Iar datele statistice oficiale relevă faptul că datorită gradului de urbanizare de 54,9%, eram depășiți chiar și de vecinii bulgari.
Trebuie să punctez și momentele în care Camera Deputaților era condusă de către domnul Valer Dorneanu iar Senatul României de către domnul Doru Ioan Tărăcilă. Astfel, Parlamentul a trimis spre promulgare Legea 83, în data de 5 aprilie 2004. Astfel, primul articol stipula clar, fără urmă de interpretare a legii că ”se aprobă declararea ca oraşe a unor comune” chiar dacă, în realitate, comunele nu arătau deloc asemenea unor orașe.
Mergând pe aceiași linie, autoritățile europene au fost păcălite prin această lege trecută pe repede – înainte. Iar, în locul mult așteptatelor investiții de capital din localitățile rurale pentru ca ele să fie relativ ”ridicate” la rangul de oraș, Guvernul Năstase, prin ministrul Administrației Octav Cozmîncă, a hotărât transformarea lor, la nivel pur teoretic.La fel s-a întâmplat cu zecile de sate care au fost transformate peste noapte, în comune.
În total, când au tras linie după perioada 2003-2004, Guvernul Năstase avea pe hârtie 40 de orașe și 221 de comune noi, deși cele mai multe dintre ele nu îndeplineau condiții minime cum ar fi sistem de canalizare, sistem de iluminat public și sistem funcțional de alimentare cu apă, cu străzi asfaltate sau toaletă în interiorul casei.
Cele mai multe comune transformate în orașe din fatidicul an 2004, au fost în județele Suceava, Maramureș și Timiș. În total, există un număr de 27 de comunități rurale din județele Arad (1), Argeş (1), Constanţa (1), Dolj (2), Gorj (2), Ialomiţa (2), Maramureş (4), Olt (1), Satu Mare (1), Sibiu (1), Suceava (8) şi Timiş (3).
Solicitări și soluții propuse în prezent
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membri au cerut autorităților reorganizarea teritorial-administrativă a țării pentru reducerea aparatului birocratic. Principalele măsuri revendicate au fost și continuă să reprezinte „mărul discordiei.”
Printre acestea se revendică reducerea, comasarea de la un număr de 41 (plus capitala București) la un număr de 15 a numărului de județe.
De altfel, în tot acest nou proces de reorganizare, se impune și redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori. Mergând pe același raționament, ar fi de preferat ca redefinirea noțiunii de oraș să fie localitatea cu cel puțin 10.000 de locuitori. În acest sens, toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.
Pe baza acestor proiecții, până în prezent s-au analizat cele 3189 de unități administrativ-teritoriale din România în funcție de locuitori și au fost încadrate în proiecția regionalizării propusă de mediul de afaceri. La o privire sumară, din cele 318 orașe din România, doar 170 au mai mult de 10.000 de locuitori (53,50%), în timp ce din cele 2862 de comune, doar 12,40% se încadrează între 5.000 și 10.000 de locuitori.
Jurnalistul Cristian Pantazi a arătat într-un editorial pentru G4Media de ce este importantă reorganizarea administrativă a țării, dar și de ce este imposibilă, cel puțin până în anul 2024. Acest lucru va determina pierderea clienților marilor partide din actualul sistem și ar spulbera notorietatea, forța și averile baronilor locali.
În loc… de concluzie
Pe final, citând sursele oficiale ale CCIR (Camera de Comerț și Industrie a României) vă ofer exemplele de reorganizare propuse de către mediul de afaceri, pentru a limita pierderile inutile de capital
La momentul actual, în România funcționează un număr de 38 de orașe care nu mai au nici măcar 5.000 de locuitori, un prag propus de mediul de afaceri pentru a putea avea statutul de comună.
Cel mai mic, cu doar 1372 de locuitori, este orașul Băile Tușnad din Harghita, iar cele mai multe astfel de orașe se află în județul Vâlcea, nu mai puțin de cinci. Câte trei orașe sub 5.000 de locuitori se află și în Sibiu și Maramureș.
Conform statisticilor, în județul Alba orașele care ar deveni direct comune sunt: Abrud, Baia de Arieș.În județul Bacău ar fi Slănic Moldova. În județul Bihor: Nucet, Vașcău. În județul Botoșani: Bucecea. În județul Brașov: Predeal, Rupea. În județul Brăila: Făurei, Caraș-Severin, Băile Herculane. În județul Constanța: Negru Vodă. În județul Dolj: Bechet. În județul Galați: Berești. În județul Gorj: Țicleni. În județul Harghita: Băile Tușnad, Borsec. În județul Hunedoara: Aninoasa. În județul Ialomița: Căzăneși, Fierbinți Târg. În județul Maramureș: Cavnic, Dragomirești, Săliștea de Sus. În județul Mehedinți: Baia de Aramă. În județul Mureș: Sângiorgiu de Pădure. În județul Prahova: Azuga, Slănic.În județul Sibiu: Copșa Mică, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului. În județul Suceava: Milișăuți, Solca. În județul Tulcea: Isaccea, Sulina. În județul Vâlcea: Băile Govora, Băile Olănești, Bălcești, Berbești, Ocnele Mari.
În concluzie, aproape o treime dintre municipiile din România nu mai au numărul minim de locuitori cerut de lege pentru statutul care le aduce instituții cu organigrame și salarii pe măsură.
De asemenea, această problemă despre reorganizarea teritorială poate reduce aparatele birocratice din administrația locală.
De altfel, datele marilor aglomerări urbane sau ceea ce a rămas din acestea în ultimele decenii nu mai concordă cu cifrele de acum două decenii, ci relevă dezastrul consemnat la recensământul din 2021.
Din totalul celor 102 municipii în România, în afară de București,36 dintre ele nu mai au nici măcar 25.000 de locuitori, condiția minimă pentru acest rang. Câte patru sunt în județele care au suferit cea mai mari depopulare – Suceava și Hunedoara, alte trei în Bihor. În mai bine de jumătate din județele țării găsim cel puțin un astfel de caz.
Am realizat acest exercițiu demonstrativ în contextul discuțiilor despre reorganizare teritorială, pe baza propunerilor Camerei de Comerț și Industrie a României. Recomandările au inclus reducerea numărului de județe la un total deb15, la care se adaugă zona metropolitană a Bucureștiului, cu condiția orașelor cu cel puțin 10.000 de locuitori și a comunelor cu cel puțin 5.000.
Precizări
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pentru a susține jurnalismul independent, aveți link ul de donații mai jos:
https://www.paypal.com/donate/?hosted_button_id=EX3UVYDFJP2MW
Discussion about this post