Alegerile prezidențialele din Turcia se vor decide în turul doi

Alegerile în Turcia vor avea runda finală ce se va disputa pe 28 mai. Electoratul turc va decide între Erdogan și Kilicdaroglu, care se vor înfrunta în cel de-al doilea tur.

Preşedintele turc în exercițiu Recep Tayyip Erdogan s-a confruntat duminică cu cea mai dificilă provocare politică de până acum în alegerile prezidenţiale şi parlamentare de duminică, opoziţia simţind că are cea mai bună şansă a sa de a pune capăt celor două decenii de când este la putere şi de a-i inversa politicile.

Evenimentul propriu-zis

Alegerile prezidențiale din Turcia vor avea un tur decisiv, programat în data de 28 mai, deși Kilicdaroglu și partenerii săi încă cred în posibilitatea unei victorii din primul tur. De cealaltă parte, Erdogan le-a mulțumit susținătorilor și votanților săi și le-a cerut „să rămână în secții”. În ciuda prestației mai slabe a lui Recep Erdogan, partidul său a înregistrat o performanță mai bună, păstrând un scor de peste 50%, conform celor mai recente date.

Aproximativ 61 de milioane de oameni au fost înscriși pe liste, din care aproape 5 milioane de tineri aflați la primul vot. Partidele și candidații s-au străduit să cucerească inimile alegătorilor pentru prima dată, mai ales „Generația Z”, pe tot parcursul campaniei, a scris presa turcă. Tinerii vor juca un rol cheie în influențarea rezultatului cursei strânse.

Kemal Kilicdaroglu, care a spus că va fi ales în primul tur, și-a îndemnat susținătorii să aibă răbdare și a acuzat partidul lui Erdogan că a intervenit în numărarea și raportarea rezultatelor.

Cifrele propriu-zise

Actualul președinte Recep Tayyip Erdogan, în vârstă de 69 de ani, aflat la putere de 20 de ani, a pierdut seara avansul cu care a fost creditat inițial de presa de stat față de rivalul său social-democrat, coborând sub pragul de 50%.

Dar Erdogan a avut performanțe mai bune decât au prezis sondajele preelectorale și a apărut într-o dispoziție încrezătoare și destul de combativă în timp ce se adresa susținătorilor săi. „Suntem deja în fața celui mai apropiat rival al nostru cu 2,6 milioane de voturi. Ne așteptăm ca această cifră să crească odată cu rezultatele oficiale”, a spus Erdogan.

Cu aproape 97% din urnele numărate, Erdogan conduce cu 49,39% din voturi, iar Kilicdaroglu a avut 44,92%, potrivit agenției de presă de stat Anadolu. Înaltul Consiliu Electoral din Turcia ia dat lui Erdogan 49,49%, cu 91,93% din urnele de vot numărate. Mii de alegători Erdogan s-au adunat spre sediul partidului din Ankara, difuzând melodii de partid la boxe și fluturând steaguri. Unii au dansat pe stradă.

Chiar dacă aceste cifre sunt încă susceptibile de a evolua, pentru al treilea om la aceste alegeri, Sinon Ogan, disidentul partidului naționalist MHP , a rămas creditat cu aproximativ 5% din voturi, iar aceste rezultate deschid calea unui al doilea tur pe 28 mai. Aceasta este o premieră pentru Republica Turcă.

Votul prezidențial va decide nu numai cine va conduce destinele Turciei ci și dacă se va reveni la o cale mai laică, mai democratică. De altfel, multe necunoscute se pot elucida și de asemenea multe întrebări vor avea răspunsuri, nominalizând cine și cum anume va gestiona criza severă a costului vieții și de altfel cum se vor gestiona relațiile cheie cu Federația Rusă, Orientul Mijlociu și Occidentul.

Analiza scrutinului

Rezultatele au reflectat o polarizare mult mai accentuată într-o țară aflată la o răscruce politică. Votul a fost stabilit pentru a oferi alianței de guvernământ a lui Recep Erdogan o majoritate în parlament, oferindu-i un potențial avantaj înainte de al doilea tur. Sondajele de opinie dinaintea alegerilor au indicat o cursă foarte strânsă, dar i-au oferit lui Kemal Kilicdaroglu, care conduce o alianță formată din șase partide, un ușor avans.

Două sondaje de vineri l-au arătat peste pragul de 50%. Țara de 85 de milioane de locuitori – care se luptă deja cu o inflația în creștere – se va confrunta acum cu două săptămâni de incertitudine care ar putea zgudui piețele financiare, din moment ce analiștii interni și internaționali așteaptă multe fluctuații ale monedei locale și ale pieței de valori.

„Următoarele două săptămâni vor fi probabil cele mai lungi două săptămâni din istoria Turciei și se vor întâmpla multe. M-aș aștepta la o prăbușire semnificativă a bursei de la Istanbul și la multe fluctuații ale monedei”, a declarat Hakan Akbas, directorul general al Strategic Advisory Service.

In loc….de concluzii

Alegerea viitorului președinte al Turciei este una dintre cele mai importante decizii politice din istoria de o sută de ani a țării și va avea nenumărate ecouri cu mult dincolo de granițele Turciei. O victorie pentru Erdogan, unul dintre cei mai importanți aliați ai președintelui Vladimir Putin, va înveseli probabil „aliații de la Palatul Kremlin”, dar va deranja administrația Joe Biden, precum și mulți lideri europeni și din Orientul Mijlociu care au avut relații tulburi cu Erdogan.

Cel mai longeviv lider al Turciei a transformat membrul NATO și a doua țară ca mărime a Europei într-un jucător global, a modernizat-o prin megaproiecte precum poduri și aeroporturi noi și a construit o industrie a armelor căutată de toate statele importante de pe glob. Dar politica sa economică volatilă a ratelor dobânzilor scăzute, care a declanșat o criză în spirală a costului vieții și a inflației, l-a lăsat pradă furiei alegătorilor. Răspunsul lent al guvernului său la un cutremur devastator din sud-estul Turciei, care a ucis 50.000 de oameni la începutul acestui an, a sporit consternarea alegătorilor.

De cealaltă parte, Kemal Kilicdaroglu s-a angajat să revigoreze democrația după ani de represiune de stat, să revină la politici economice mai stabile, să împuternicească instituțiile care și-au pierdut autonomia sub Erdogan și să reconstruiască legăturile fragile cu Occidentul.

Mii de deținuți politici și activiști ar putea fi eliberați dacă opoziția va câștiga. Criticii se tem că Erdogan va guverna din ce în ce mai autocratic dacă va câștiga un alt mandat. Actualul președinte în vârstă de 69 de ani, un veteran cu o duzină de victorii electorale a declarat formal că respectă democrația. La votul parlamentar, Alianța Populară a AKP cu rădăcini islamiste a lui Erdogan, partidul MHP cu vederi naționaliste și alte formațiuni similare ideologic s-au descurcat mai bine decât se așteptau și se pot de pe acum îndrepta spre formarea unei majorități.

Se pot avansa o multitudine de posibile scenarii care vor avea de înfruntat însă o serie de impedimente, mai precis : rezistența conducerii actuale, posibile divergențe în cadrul coaliției de opoziție, posibilitatea coabitării între un nou președinte și un parlament divizat. De altfel, o viitoasre schimbare a opticii din punct de vedre politic vor alimenta obiecții previzibile din partea Federației Ruse, iar accentuarea sentimentelor anti-occidentale sau anti-europene în întreg spectrul politic al Turciei vor deveni o realitate. Un alt posibil pericol ar fi constituit și de o lipsă de unanimitate între capitalele europene cu privire la modalitatea de abordare a unei schimbări de conducere la Ankara.

******

Pentru a susține jurnalismul independent, aveți link ul de donații mai jos: