Reguli europene pentru Inteligența Artificială în care miza o reprezintă recunoașterea facială

Parlamentul European și-a adoptat poziția de negociere referitoare la Legea privind inteligența artificială. 

Documentul interzice folosirea Inteligenței Artificiale pentru sistemele de recunoaștere a emoțiilor la locul de muncă, în activități polițienești, sau sisteme biometrice de clasificare ce folosesc genul, rasa, etnia, religia și orientarea politică.

Normele propuse de Parlamentul European sunt mai dure decât cele ale Comisiei. Demn de remarcat este aspectul referitor la faptul că la Bruxelles, bătălia se poartă pe recunoașterea facială.

Poziția oficială

Parlamentul European şi-a adoptat miercuri, la Strasbourg, poziţia de negociere referitoare la Legea privind inteligenţa artificială (IA) cu 499 voturi pentru, 28 împotrivă şi 93 abţineri, dând undă verde unor norme care îşi propun „să garanteze o IA sigură şi transparentă.”

Sistemele AI cu un ”nivel inacceptabil de risc”, precum cele pentru supravegherea biometrică sau cele polițienești bazate pe analiza predictivă, ar urma să fie interzise.

Astfel, sistemele de IA cu un nivel inacceptabil de risc pentru siguranţa oamenilor ar urma să fie interzise, precum cele care utilizează evaluarea comportamentului social (acea mult contestată și total nocivă clasificare a oamenilor pe baza comportamentului social sau a caracteristicilor personale).

Eurodeputaţii au inclus în listă interdicţii referitoare la utilizările intruzive şi discriminatorii ale IA, cum ar fi utilizarea sistemelor de identificare biometrică la distanţă „în timp real” sau „ulterioară” în spaţii accesibile publicului sau sistemele biometrice de clasificare care folosesc caracteristici sensibile, precum genul, rasa, etnia, statutul de cetăţenie, religia, orientarea politică.

Obligații pentru IA de uz general

Furnizorii de sisteme de inteligență artificială de uz general reprezintă una dintre cele mai noi branșe, cu evoluție rapidă în domeniul IA. Acestea vor trebui să evalueze și să atenueze posibilele riscuri (față de sănătate, siguranță, drepturile fundamentale, mediu, democrație și statul de drept) și să își înregistreze modelele în baza de date a Uniunii înainte de a le lansa pe piața UE.

Sistemele de IA generative bazate pe astfel de modele, cum ar fi „celebrul” ChatGPT, ar trebui să respecte cerințele de transparență. Mai precis, trebuie să divulge când un conținut a fost generat de IA, inclusiv pentru a ajuta la distingerea așa-numitelor imagini „deep fake” de cele reale și să introducă garanții împotriva generării de conținut ilegal.

Totodată, pentru a fi transparență și echitate, ar trebui să fie puse la dispoziția publicului și rezumate detaliate ale datelor protejate prin drepturi de autor folosite pentru a antrena aceste sisteme.

Poziţia de negociere a PE va servi la discuţiile cu statele membre ale Uniunii despre forma finală a legii. Interesant și totodată pe deplin intrigant rămâne aspectul ce se află în legătură cu normele care ar trebui să garanteze că IA dezvoltată şi utilizată în Europa respectă pe deplin drepturile şi valorile Uniunii Europene. Acestea includ supravegherea umană, siguranţa, viaţa privată, transparenţa, nediscriminarea şi bunăstarea socială şi de mediu, informează un comunicat al PE, așa cum citează Agerpres.

De asemenea, sunt vizate sistemele poliţieneşti bazate pe analiza predictivă, care pleacă de la profilare, localizare sau comportamentul infracţional anterior.

În aceleaşi timp, eurodeputaţii vor interzicerea sistemelor de recunoaştere a emoţiilor folosite la locul de muncă sau în cadrul instituţiilor de învăţământ, ori în domeniul aplicării legii sau al gestionării frontierelor sau a extragerii fără scop precis a datelor biometrice din imaginile faciale de pe Internet sau înregistrări făcute de televiziunile cu circuit închis pentru a crea baze de date de recunoaştere facială.

Eurodeputaţii s-au asigurat că clasificarea aplicaţiilor cu grad ridicat de risc va include acum sistemele de AI care afectează în mod semnificativ sănătatea, siguranţa sau drepturile fundamentale ale oamenilor ori mediul înconjurător.

****

Precizări: 

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Sursa foto :https://google.com