Sistemul ne educă? Partea a Șaptea

Motto „Educația este cea mai mare și mai grea problemă ce i s-a dat omului spre rezolvare”. Immanuel Kant

După cum s-au realizat studii de specialitate și au indicat numeroase rapoarte, performanțele actuale ale sistemului de învățământ din România sunt nesatisfăcătoare în contextul european, iar implicațiile economice ale unui sistem de educație îmbunătățit ar fi multiple. România ar putea urma exemplul reformelor de succes ale altor sisteme internaționale de educație pentru a atinge standardele europene în urmatorii ani.

Efectele unui sistem de educație performant sunt multiple. Un studiu efectuat de McKinsey&Co în anul 2011 a evidențiat faptul că ameliorarea învățământului are un impact semnificativ asupra a cinci dimensiuni economice cheie: accelerarea dezvoltării economice, întărirea coeziunii sociale, îmbunătățirea sănătății și a încrederii în sine, diminuarea criminalității și a costurilor de justiție și întărirea democrației și a conceptului de cetățean.

De asemenea, creșterea nivelului educației în România este necesară pentru a face față schimbării cerințelor pe piața muncii. Dacă în anul 2010 aproximativ 80% din pozițiile de muncă din UE cereau un nivel de calificare mediu spre ridicat, acest număr se va ridica la 85% în 2020, dintre care 35% vor fi poziții de muncă cu un nivel de calificare ridicat. În consecință, îmbunătățirea sistemului de educație duce la reducerea ratei șomajului și a riscului de sărăcie, precum și la îmbunătățirea nivelului de trai și a speranței de viață. Mai mult decât atât, educația poate reduce  riscul manipulării politice, comerciale și religioase, întărind democrația și implicarea civică.

Conform unei estimări, România a pierdut între 12 şi 17 miliarde de euro în perioada 2015-2025 din moment ce a menţinut investiţia în educaţie la nivelul actual, iar o majorare a bugetului educaţiei cu 6% din PIB ar însemna creştere economică de până la 2,95%, faţă de 2%, cât se estimează în prezent, rezultă dintr-un studiu UNICEF realizat in anul 2014.

Studiul „Costul investiţiei insuficiente în educaţie în România”, lansat de UNICEF, arată că majorarea investiţiei în educaţia copiilor de vârste mici poate aduce beneficii celor ce nu îşi permit să urmeze o facultate şi, în timp, va determina creşterea numărului de persoane dezavantajate care obţin o diplomă universitară.

„Un an în plus de şcoală creşte veniturile cu 8-9 la sută, reduce riscul de a deveni şomer cu opt la sută şi cel de apariţie a unor probleme grave de sănătate, cu 8,2 la sută. Absolvenţii de învăţământ secundar superior câştigă cu 25-31 la sută mai mult decât cei care au terminat ciclul primar şi cel gimnazial. Câştigurile obţinute de persoanele care termină o facultate le depăşesc cu aproape 67 la sută pe cele ale elevilor care renunţă la şcoală după învăţământul secundar superior”, rezultă din studiul făcut cu experţi străini.

În cazul în care va continua să menţină nivelul actual de finanţare al educaţiei, România nu se va înregistra nicio creştere semnificativă a mediei anilor de şcoală, susţin aceleaşi surse.

„Se estimează că nerealizarea investiţiei ar duce la scăderea PIB-ului cu 12-17 miliarde de euro în 2025, echivalentul a şapte-nouă la sută din PIB-ul anului 2015. Mai simplu spus, trebuie să transformăm cercul vicios al investiţiilor insuficiente în educaţie într-un cerc virtuos: mărirea cheltuielilor aferente educaţiei ar încuraja creşterea economică şi ar genera mai mulţi bani pentru bugetul de stat”, se arată în studiul citat.

Precizări: 

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Sursa foto :https://google.com