Ucraina cere coridor pentru cereale prin România și Bulgaria după ce Federația Rusă s-a retras din acord

Ucraina ia în considerare  și a solicitat posibilitatea unui „culoar pentru cereale” prin apele teritoriale ale României și Bulgariei, după retragerea Rusiei din Inițiativa pentru cereale de la Marea Neagră.

Contextul general 

Renunțarea Federației Ruse la acordul privind transportul de cereale pe Marea Neagră înseamnă punerea în pericol a transportului de cereale pentru Ucraina. Acest pericol se datorează deoarece autoritățile de la Palatul Kremlin au ridicat garanția siguranței transporturilor realizate de către Ucraina.

Ucraina se teme, în aceste condiții, de posibilele atacuri rusești care pot afecta porturile și navele ucrainene pentru împiedicarea exportului de cereale.

„Rusia, după ce s-a retras din acord, a declarat că nu garantează securitatea. Şi asta înseamnă că vor trage în porturi, infrastructură şi, eventual, nave. Acesta este riscul”, a arătat ambasadorul Ucrainei în Turcia Vasîli Bodnar care sunt consecinţele ieşirii Rusiei din acordul pentru transportul cerealelor pe Marea Neagră.

Iniţiativa pentru cereale de la Marea Neagră a fost un acord încheiat în iulie anul trecut şi intermediat de ONU şi Turcia, care ajuta Ucraina să-şi exporte cerealele pe Marea Neagră, din trei porturi, folosind un coridor securizat

Amenințări fățișe

Federația Rusă a amenințat că va scufunda navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene, considerându-le ținte militare.

„După ce Rusia s-a retras din acord, a declarat că nu garantează securitatea. Și asta înseamnă că vor trage în porturi, infrastructură și, eventual, nave. Acesta este riscul”, a spus ambasadorul Ucrainei în Turcia, Vasîli Bodnar, citat de suspilne.media.

Ambasadorul a menționat că aceste amenințări vor afecta în special companiile de transport maritim și asigurările.

„Rusia poate ajunge până la scufundarea navelor care merg (prin coridorul cerealelor – n. r). Toată lumea înțelege că se poate întâmpla așa, că Rusia va trage în aceste nave. Ar trebui să existe mecanisme suplimentare de asigurare și securitate în vigoare, că mărfurile vor fi livrate. Pentru a perturba acordul de cereale, Putin poate folosi orice pretext (nu doar explozia de pe Podul Crimeei – n.red.)”, spune și Alexandr Solontai, directorul executiv al Agenției pentru Recuperare și Dezvoltare.

Potrivit acestuia, președintele Federației Ruse, în mod fundamental, nu are niciun interes să continue „acordul de cereale”, fără să-i pese de consecințe.

„El (Putin – n.red.) fundamental nu-și dorește acest acord de cereale. A acceptat ca pe un compromis și caută mereu o oportunitate de a ieși dintr-o situație pe care încă nu o consideră bună și importantă pentru el însuși. A profitat chiar și de o parte din acordul de cereale atunci: nu era vorba doar despre cereale ucrainene. Există diverse nuanțe, dar la nivel global poziția sa nu s-a schimbat: nu consideră că acest acord cu cereale este benefic pentru el însuși”, a spus directorul executiv al Agenția pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Totodată, Oleksandr Solontai a afirmat că dezvoltarea comunităților ucrainene necesită nu doar un „culoar maritim” pentru exportul de cereale.

„Avem nevoie de coridoare diferite pentru dezvoltarea comunităților. Dacă te uiți la sudul regiunii Odesa, în micul estuar al Dunării, este unul dintre «drumurile vieții». Aceleași drumuri spre Polonia și acum, ca și în sud. În general, conceptual, avem nevoie de un coridor terestru mult mai larg și mai mare. Bineînțeles, din punct de vedere economic, este greu să înlocuim coridorul maritim cu ceva”, a spus Solontai.

El a adăugat că atunci când vine vorba de siguranța pe mare, într-un astfel de caz „nu există alternativă”.

„Când vorbim despre securitatea maritimă și dependența teritoriilor ucrainene, nu există alternativă. Adică, pe de o parte, avem nevoie de extinderea acestor coridoare terestre, iar acest lucru rezolvă parțial unele dintre probleme”, a mai spus Solontai.

În același timp, potrivit lui Bodnar, Ucraina a creat un fond adecvat pentru garantarea acestor riscuri.

„Avem și oportunități de a atrage nave și companii care sunt gata să furnizeze aceste nave pentru transportul cerealelor. Din punctul nostru de vedere, acest lucru poate fi implementat chiar și fără a folosi această rută, care a fost deja agreată, dar prin apele teritoriale ale României și Bulgariei. Este, de asemenea, posibilă o opțiune de minimizare a riscurilor”, a spus diplomatul.

Bodnar a spus că Ucraina își propune să continue „acordul de cereale” într-un format tripartit.

„Lucrăm [la acest acord]. Președintele Zelenski a trimis apeluri atât președintelui Turciei cât și secretarului general al ONU. Ministrul Kuleba lucrează deja la ONU pentru a căuta un consens al comunității internaționale cu privire la continuarea acestei inițiative de cereale”, a mai spus el.

Pe 17 iulie, Rusia a trimis Turciei, Ucrainei și ONU obiecții cu privire la continuarea „acordului de cereale” și a declarat că, fără participarea sa, acordul va expira pe 18 iulie.

Notificarea Moscovei presupune retragerea garanțiilor de siguranță a navelor și închiderea coridorului umanitar maritim din apele de nord-vest ale Mării Negre.

ONU a confirmat primirea unei notificări de la Moscova privind încetarea participării la Inițiativa privind cerealele Mării Negre.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că Inițiativa Mării Negre a rămas în istorie ca un succes diplomatic important și a promis că va discuta prelungirea acordului cu președintele Federației Ruse.

Președintele CE, Ursula von der Leyen, a numit retragerea Rusiei din „acordul de cereale” un pas cinic.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Federația Rusă perturbă acordurile cu Turcia și ONU prin acțiunile sale.

Ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba a declarat într-un interviu acordat CBS că retragerea Rusiei din acordul de cereale va duce la o creștere a prețurilor mondiale la produsele agricole și amenință cu înfometarea mai multe țări.

Avertismentele Fondului Monetar Internațional

Fondul Monetar Internațional a declarat miercuri că ieșirea Rusiei din acordul cu cereale la Marea Neagră înrăutățește perspectivele securității alimentare globale și riscă să aducă inflație alimentară, în special pentru țările cu venituri mici, relatează Reuters.

Un purtător de cuvânt al FMI a declarat că creditorul global va continua să monitorizeze cu atenție evoluțiile în curs din regiune și impactul acestora asupra insecurității alimentare globale.

„Întreruperea inițiativei are un impact asupra aprovizionării cu alimente către țările care se bazează în mare măsură pe transporturile din Ucraina, în special în Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Asia de Sud”, a spus FMI.

„Înrăutățește perspectiva securității alimentare și riscă să se adauge la inflația alimentară globală, în special pentru țările cu venituri mici.”

În loc de … concluzie 

Guvernul de la Kiev a creat deja un fond special de asigurare de 547 de milioane de dolari pentru companiile ale căror nave ar veni în porturile ucrainene de la Marea Neagră în cadrul unui nou acord, preciza la vremea respectivă ministrul. „Dacă suntem complet blocaţi, (…) atunci transportatorii pot merge prin acest coridor cu o asigurare garantată de guvernul nostru”, au declarat oficialii ucrainieni. Proprietarii de nave pot avea încredere „suficient de mare” în faptul că armata ucraineană şi apărarea sa aeriană „îşi pot face treaba”, au dat asigurări.

La 17 iulie, Rusia a trimis Turciei, Ucrainei şi ONU notificări prin care a anunţat că nu mai participă la prelungirea acordului pentru cereale, care expira la 18 iulie, până nu îi sunt îndeplinite condiţiile. Aceasta presupune că Moscova îşi retrage „garanţiile” privind siguranţa transportului maritim şi închide coridorul maritim securizat prin apele de nord-vest ale Mării Negre.

Încă de la începutul lunii iunie 2023, atunci când se contura o ieşire a Rusiei din acord, Ucraina a declarat că se consideră pregătită să continue să exporte cereale pe Marea Neagră fără sprijinul Rusiei, având un „plan B”.

Ministrul ucrainean al agriculturii, Mikola Solski, declara pentru Reuters că va propune ca guvernul său să poată oferi garanţii de asigurare pentru ca firmele să continue transportul maritim fără implicarea Rusiei, în cadrul unui nou acord.

Precizări: 

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Sursa foto :https://google.com