Patru căi de a combate dezinformarea generată de Inteligența Artificială

Inteligența Artificială generativă posedă acel potențial negativ de a accelera răspândirea dezinformării, iar provocarea constă în a găsi informații de încredere în mediul online. Cu noua tehnologie IA generativă, se poate spune că dezinformarea devine mai răspândită și mai convingătoare. După unele estimări, conținutul generat de IA ar putea reprezenta în curând 99% sau mai mult din toate informațiile de pe internet, punând o presiune și mai mare pe sistemele de moderare a conținutului, deja problematice. În ultimul timp, au apărut numeroase „site-uri de știri”, pline cu conținut generat de IA, ce includ teorii ale conspirației și alte informații eronate. Din păcate, așa cum arată unele studii, dezinformarea generată de IA poate fi chiar mai convingătoare decât conținutul fals creat de oameni.

Cu alte cuvinte, într-un acest mod, suita de imagini și reclame nu sunt atât de diferite de imaginile și videoclipurile manipulate, mesajele înșelătoare și apelurile automate care au fost o caracteristică a societății umane de ani de zile. Dar campaniile de dezinformare s-au confruntat anterior cu o serie de obstacole logistice – crearea de mesaje individualizate pentru rețelele de socializare a consumat incredibil de timp, la fel ca Photoshop-ul imaginilor și editarea videoclipurilor. Acum, totuși, Inteligența Artificială generativă a făcut posibilă ca crearea unui astfel de conținut să fie accesibilă oricui chiar și cu abilități digitale de bază, pe fondul unor standarde limitate sau a unor reglementări ineficiente pentru a le restrânge. Efectul potențial, avertizează experții, este un fel de democratizare și accelerare a propagandei chiar într-un moment în care mai multe țări intră în ani electorali majori.

Pentru a lupta împotriva dezinformării generate de IA, avem la dispoziție mai multe instrumente. Cei de la platforma media Axios au propus patru astfel de metode prin care putem atenua riscul dezinformării, după cum urmează:

1. Verificarea provenienței conținutului. Aceasta constă unde a fost generat conținutul și ce s-a întâmplat pe parcurs. Unele companii mari deja au introdus astfel de verificări. De exemplu, Adobe își propune să ajute creatorii de imagini să facă acest lucru, iar Microsoft a anunțat că va adăuga metadate la tot conținutul creat cu instrumentele sale de IA generativă. În mod similar, Google plănuiește să distribuie mai multe detalii despre imaginile catalogate în motorul său de căutare. Totuși, până în prezent, instrumentele concepute pentru a identifica conținutul creat de sisteme IA, cum ar fi ChatGPT, s-au dovedit mai puțin fiabile.

2. Reglementarea. De obicei,legile pot fi un alt instrument de combatere a dezinformării. Deși astfel de măsuri pot intra în conflict cu protecția libertății de exprimare, există o valoare publică în a solicita identificarea finanțatorilor publicității politice sau a interzice hărțuirea și extorcarea în mediul online, bazate pe falsuri.

3. Algoritmii sau IA vs IA  Se pare că tocmai folosirea IA este instrumentul cel mai eficient în detectarea dezinformării generate de IA. Această soluție este probabil singura modalitate prin care moderatorii umani de conținut ar putea ține pasul cu valul de dezinformare generată de IA.

4. Educația dn domeniul media. Educarea cetățenilor pentru a consuma informații în mod rațional și critic poate ajuta, de asemenea, la combaterea dezinformării, deși necesită efort concertat și investiții semnificative.

 Avertismentele care atrag atenția cu privire la amenințările existențiale ale inteligenței artificiale au eclipsat ceea ce mulți experți și cercetători din acest domeniu spun că reprezintă  un risc mult mai serios, chiar iminent, printr- o creștere aproape sigură a dezinformarii. De altfel, ca o consecință, companiile tehnologice spun că aplică politicile existente conținutului generat de inteligență artificială, în timp ce lucrează pentru a dezvolta noi tehnici special concepute pentru a aborda trăsăturile sale unice.

 Zeci de „site-uri de știri”  sunt pline cu conținut generat de mașini de calitate îndoielnică. Ele au apărut deja, fiind destul de greu de recunoscut,  cu toate că societatea acestui primsfert de secol al XXI-lea clamează „libera circulație a informațiilor”, oferind mult mai multe șanse de a urma algoritmii IA-prin care unele site-uri media ajută la estomparea adevărului sau a liniilor deja cunoscute. De asemenea, dezinformarea poate fi răspândită în mod intenționat sau fără să se știe și este condusă de o gamă largă de motivații, inclusiv obiective politice sau ideologice, legate de extorcare sau din răzbunare, din dorința de câștig material și chiar dintr-un capriciu ori distracție personală – uneori chiar mai multe dintre toate acestea amintite simultan.

 Fără suficientă atenție, sistemele AI generative pot recicla, de asemenea, teoriile conspirației și altele greșit găsite pe ceea ce denumim a fi… „internet-ul liber.” Acum, pe măsură ce alegerile prezidențiale din 2024 intră în vizor, experții avertizează că progresele în inteligența artificială au potențialul de a prelua tacticile de dezinformare din trecut și de a le insufla o nouă viață. Dezinformarea generată de inteligența artificială nu numai că amenință să înșele publicul, ci și erodează un ecosistem informațional deja pus în conflict, inundându-l cu inexactități și înșelăciuni, așa cum ne tot avertizează majoritatea experților de pretutindeni.

***

Precizări:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Pentru a susține jurnalismul independent, aveți link ul de donații mai jos:

https://www.paypal.com/donate/?hosted_button_id=EX3UVYDFJP2MW

Sursa foto :https://google.com

Acest material a fost realizat de către Prof.Dr.Daniel Mihai redactor al platformei BPNews. Toate drepturile rezervate!