Partidul PACE – Întâi România, este un partid parlamentar, o formațiune politică națională, creștină și conservatoare, care își asumă reprezentarea în Parlamentul României a unui proiect politic fundamentat pe suveranitate națională, valori creștine, principii conservatoare și politici publice concrete. Președintele Partidului PACE – Întâi România este senatorul Ninel Peia, Chestor al Senatului.

Senatorul Ninel Peia este senator de Prahova, Președintele Partidului Pace Întâi România. Este Chestor al Senatului, face parte din Comisiile de Transporturi și Energie. Este membru în Grupurile de Prietenie cu RS Vietnam, Regatul Hasemit al Iordaniei și Qatar.
Partidul PACE – Întâi România a emis din București, la 13 noiembrie 2026, următorul Comunicat de presă:
„România are nevoie de o reorganizare pentru dezvoltare, nu de o simplă redesenare a granițelor administrative
PACE – Întâi România propune reorganizarea administrativ-teritorială a țării în 9 județe, pe baza unui proiect elaborat de senatorul Ninel Peia încă din anul 2018.

În contextul reluării dezbaterilor privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, Partidul PACE – Întâi România readuce în atenția opiniei publice un proiect conceput încă din anul 2018 de actualul președinte al partidului, senatorul Ninel Peia, care propune reorganizarea celor 41 de județe și a municipiului București în 9 județe mari, echilibrate demografic, construite pe criterii geografice, economice și strategice.

Considerăm că reorganizarea administrativă nu trebuie redusă la un exercițiu contabil, prin care se desființează instituții, se comasează județe și se mută funcționari dintr-un birou în altul. România are nevoie de o reformă profundă, care să transforme organizarea teritoriului într-un instrument de dezvoltare economică, solidaritate între comunități și consolidare a coeziunii naționale.
Primul principiu al proiectului nostru este că Munții Carpați trebuie să unească România, nu să o despartă administrativ.
Timp de decenii, limitele județelor au urmat, în numeroase situații, crestele munților, împărțind aceleași masive între administrații diferite. Or, un munte reprezintă un sistem natural și economic unitar, cu păduri, ape, resurse energetice, infrastructură, potențial turistic și comunități care trebuie dezvoltate împreună.

Nu putem construi o strategie coerentă de dezvoltare durabilă atunci când un versant aparține unei administrații, celălalt altei administrații, iar realizarea investițiilor comune depinde de înțelegeri între președinți de consilii județene care pot avea priorități, interese și apartenențe politice diferite.
Fondurile europene trebuie valorificate prin proiecte integrate, concepute pentru întregul teritoriu funcțional, nu prin investiții fragmentate, fără continuitate și fără o viziune comună. Uniunea Europeană permite cooperarea între județe, însă o organizare administrativă adecvată poate simplifica planificarea, coordonarea și implementarea proiectelor multianuale.
Al doilea principiu este echilibrul demografic și economic.

Cele nouă județe propuse ar avea, potrivit Recensământului din 2021, populații cuprinse între aproximativ 1,73 și 2,52 milioane de locuitori, în jurul unei medii naționale de 2,12 milioane. Această distribuție ar permite constituirea unor structuri administrative de dimensiuni comparabile, capabile să gestioneze proiecte majore de infrastructură și dezvoltare.
În același timp, proiectul urmărește asocierea centrelor economice puternice cu teritorii mai puțin dezvoltate. Nu dorim o Românie în care zonele prospere devin tot mai bogate, iar cele sărace sunt condamnate să rămână în urmă. Dorim județe în care resursele, investițiile, infrastructura și oportunitățile economice să contribuie la reducerea decalajelor dintre comunități.

Al treilea principiu este consolidarea coeziunii teritoriale și a unității statului român.
Noua arhitectură administrativă trebuie să încurajeze legăturile economice și sociale dintre regiunile istorice, să consolideze solidaritatea dintre cetățeni și să asigure dezvoltarea echilibrată a teritoriilor de frontieră.
Proiectul are și o dimensiune strategică pe termen lung. În perspectiva unei eventuale reunificări democratice și constituționale a României cu Republica Moldova, considerăm că viitoarea organizare administrativă ar trebui să permită constituirea unor județe care să cuprindă teritorii de pe ambele maluri ale Prutului, astfel încât actuala frontieră să nu rămână o linie de separație administrativă între comunități și economii care pot fi dezvoltate împreună.
Cele 9 județe propuse de PACE – Întâi România
Carol I
Timișoara
1.942.641
Decebal
Cluj-Napoca
2.158.021
Ștefan cel Mare
Piatra Neamț
2.325.403
Alexandru Ioan Cuza
Iași
2.025.187
Ferdinand I
Alba Iulia
1.732.468
Mihai Viteazul
Craiova
1.787.193
Mircea cel Bătrân
Pitești
2.491.110
Sfântul Apostol Andrei
Constanța
2.070.057
Vlad Țepeș
București
2.521.735
Populația este calculată prin însumarea populației rezidente a județelor componente, conform Recensământului din 2021.
Reorganizarea trebuie să urmărească și reducerea cheltuielilor administrative, eliminarea structurilor redundante și orientarea unei părți mai mari a resurselor publice către investiții, sănătate, educație și infrastructură. Economiile bugetare efective vor trebui demonstrate printr-o evaluare financiară riguroasă, iar accesul cetățenilor la serviciile publice trebuie protejat.

Senatorul Ninel Peia, președintele PACE – Întâi România, declară:
„Am propus acest model încă din anul 2018 pentru că am înțeles că România nu se poate dezvolta armonios dacă rămâne prizoniera unor granițe administrative care fragmentează resursele naturale, separă comunități economice și transformă investițiile strategice în obiectul negocierilor politice locale.
Munții Carpați nu trebuie să fie ziduri administrative între români, ci coloana vertebrală a dezvoltării noastre naționale. Nu putem dezvolta jumătate de munte într-un județ și cealaltă jumătate în alt județ, cu două strategii, două bugete și două conduceri care poate nici măcar nu se înțeleg.

România trebuie reorganizată pentru următoarele generații, nu pentru următoarele alegeri. Trebuie să construim județe puternice, cu populații echilibrate, economii complementare și capacitatea de a atrage investiții majore, astfel încât prosperitatea să nu se oprească la granița dintre două județe.
Nu propunem doar o hartă nouă. Propunem o altă filosofie de dezvoltare a României, în care geografia, economia și interesul național să primeze în fața intereselor administrative și politice de moment.”
PACE – Întâi România consideră că reorganizarea administrativ-teritorială trebuie să înceapă de la întrebarea fundamentală: cum organizăm România pentru a produce mai multă dezvoltare, mai multă prosperitate și mai multă coeziune națională?
Nu este suficient să avem mai puține județe. Trebuie să avem județe mai puternice, mai bine organizate și capabile să construiască viitorul României.
Ninel PEIA
Senator al României
Președinte PACE – Întâi România
PACE – Întâi România
Întâi România. Întâi românii”
















Discussion about this post