O întrebare pe care majoritatea românilor o gândesc în această toamnă, fac presupuneri (într-o gamă diversă, uneori tragi-comică), exprimă dorințe (interesate și motivate chiar „din inimă”), creează controverse verbale și confruntări în colectivitate (destul de tari și aprinse) și, în consecință, se confruntă cu mari dileme din motive de mare dezorientare politică și neîncredere, pe măsura fiecăruia dintre noi.
Toate acestea fac parte din coloratura peisajului politic românesc, vizibilă încă dinaintea declanșării campaniei electorale pentru alegerile parlamentare și prezidențiale, planificate politic în ultima decadă a lunii noiembrie și prima decadă a lunii decembrie. Cu anticipație, dorim succes candidaților, să ofere proiecte de țară atrăgătoare și, prin curaj, viziune și meritocrație, să reușească să convingă electoratul.
Dorim să facem o analiză asupra profilului general al viitorului Președinte al României, folosindu-ne de o serie de criterii metodologice (sociologice, psihologice, fizionomice și comportamentale individuale, capacități intelectuale, deprinderi profesionale etc.) din sferele politice și manageriale personale, din care să deducem (pre)viziunile salvatoare pentru progresul României.
Nu ne vom folosi de numele candidaților înscriși pentru funcția supremă în stat, dar aspectele comune și individuale de profil, pe care le vom prezenta, vor ajuta electoratul să identifice mai ușor persoana potrivită, pe care va dori să o voteze, aceasta trecând printr-o grilă de apreciere a fiecăruia dintre noi.
Pentru funcția de președinte al României sunt înscriși politicieni (doamne și domni mai mulți), asupra cărora nu vom face aprecieri, ca număr, raport masculin/feminin, că ar fi putut fi și alții, chiar am aprecia un exces de candidaturi, această realitate fiind de fapt ușor sesizabilă.
Este cunoscut faptul că unii candidați sunt ai partidelor politice (fiind recomandați și susținuți să candideze), pentru alții era de dorit sau și-au dorit să-și asume participarea la alegeri, cum la fel de bine o parte dintre acești independenți, cu mari ambiții politice, doresc să se remarce fie și printr-o nereușită personală. O parte dintre candidați sunt suspectați că fie fac jocuri politice în favoarea unui alt candidat, fie reprezintă teste de probă politică națională sau, și mai grav, pot reprezenta interese străine în țara noastră.
În studii de domeniu din străinătate s-au folosit zeci de criterii analitico-vizionare pentru identificarea unui posibil președinte dintr-o listă de candidați. Noi vom utiliza doar câteva, care pot să surprindă destul de convingător atitudinea civică, comportamentul moral și fizionomia politică a candidatului, ajutându-ne astfel să ne exprimăm mai ușor opțiunea prin vot.
Vom prezenta doar enunțiativ criteriile noastre de lucru: folosirea de metode și tehnici politice eficiente pentru conectarea internă și externă cu electoratul; Programul Politic și Proiectul de Țară (elaborare, conținut, linii directoare, responsabilități, respectarea și promovarea democrației, calitatea vieții cetățeanului etc.); (re)sursele umane, materiale și financiare disponibile (origine, natură, acces, valoare, destinație, acces la mass-media, sprijin guvernamental, susținere din străinătate ș.a.); sprijin politic și apreciere din partea electoratului; calități manageriale (funcții anterioare, meritocrație, valoare carismatică, lucru în echipă, capacitate de mobilizare și colaborare etc.); calități intelectuale și abilități psihice și morale (posibilități crescute de elaborare, cooperare și comunicare, robustețe psihică, capacitate de autoevaluare obiectivă, neimplicare în scandaluri cu repercusiuni politice etc.).
Folosind criteriile enunțate, dorim să descoperim și să definim cu suficientă claritate elemente care configurează, într-un fel sau altul, pe candidații noștri, desigur fără nominalizări, fiecare dintre noi fiind în măsură să-și identifice candidatul potrivit și agreat.
Privind folosirea tehnologiei politice lucrative, candidații se prezintă într-o bună măsură diferiți și astfel departajați, unii fiind foarte bine conectați politic, inclusiv în plan internațional, având bune relații cu conducerea UE, cu membrii NATO, dar și cu gânduri și dorințe de relații politice în alte zone continentale și de pe glob, ceea ce stârnește pe de o parte admirație, iar pe de alta parte și indignare. Cu toate acestea, criteriul nu produce modificări majore în sondajele de opinie și nu credem că va produce schimbări semnificative în opțiunea populară.
Programul Politic și Proiectul de Țară sunt privite drept ghid și îndreptar de recomandare politică a fiecărui candidat, deci cu multă atenție, cu sporit interes și maximă așteptare. În general, conținuturile prezentate s-au dovedit acceptabile social, criticabile în dezbaterea și concurența politică, iar unele elemente conceptuale sunt destul de convingătoare (prin identificare și definire), dobândind deja prin aportul multimedia o acceptare din partea electoratului și nu mai puțin o oarecare recunoaștere europeană și euroatlantică.
Însă, sub anumite aspecte, este de remarcat că se cam cerșește mobilizarea comunităților pentru susținerea de inițiative, promovând mesaje populiste pentru sprijin și clișee fals patriotice (pe care nici autorii nu le mai cred), în locul precizărilor detaliate ale fundamentărilor, devenind puțin credibile, pentru care se dorește colaborarea cu societatea civilă.
Referitor la (re)sursele necesare candidaților, înainte și pe toată durata campaniei electorale, precizăm că aceasta este problema cea mai controversată, complexă din multe puncte de vedere și dinamică prin utilizarea lor. Până acum, presa a scos la iveală și a înregistrat o multitudine de aspecte, care, împreună, ascund și posibile ilegalități.
Sunt înregistrate în cea mai mare măsură (re)surse interne (mai mult sau mai puțin oficiale), de la partid sau din surse proprii, din donații sau strângeri de fonduri de la susținători. Au fost și cazuri când s-au organizat și desfășurat activități de campanie pentru strângerea de fonduri financiare, iar în media „pe sticlă” s-a afirmat că s-au vândut locuri pe liste de candidați, pe bani mulți, necesari dezvoltării campaniei electorale. Au fost identificate și surse financiare externe mai tainice și deopotrivă dubioase, pe care mass-media le vehiculează cotidian.
Putem să spunem că asistăm, de fapt, la finanțarea unor promisiuni electorale și de aceea apare complexă și adesea controversată. Credibilitatea candidaților poate crește numai dacă aceștia oferă planuri și programe clare și realiste, pentru a susține justificat promisiunile făcute. Sunt necesare: să se țină cont de constrângerile bugetare și să se evidențieze mai multă transparență în gestionarea (re)surselor publice.
În continuare, vom mai enumera câteva aspecte relevante pentru profilul candidaților, ușurând astfel și mai mult opțiunea electoratului. Sunt candidați care beneficiază de sprijin și susținere (directă sau indirectă) din partea guvernului, instituțiilor guvernamentale (ale celor de apărare, ordine publică și siguranță națională), care formează o adevărată (re)sursă administrativă și electorală garantată, dar și de susținerea unei (sau) minorități naționale. Apreciem astfel un permanent potențial de creștere în sondajele de încredere socială, spunem noi, și pe baza capacității de organizare și mobilizare a electoratului în teritoriu, campania electorală proprie fiind suficient de eficientă.
Au devenit hilari candidații care se pretind cu o valoare carismatică exagerată. Unii se cred persoane cu valori personale extraordinare, că de când sunt în politică au dobândit o existență sacră, devenind exemplare umane cu destine istorice. Aceștia sunt mult deficitari privind conștientizarea cu obiectivitate a personalității și au déjà erodat capacitatea de autoevaluare critică.
Totuși, sunt și un număr restrâns dintre ei care se bucură de un binemeritat prestigiu, fiind cunoscuți și „în afară”, iar în sondajele de opinie ocupă locuri fruntașe, cu procente formate din două cifre. Se poate justifica acest aspect prin rangul funcțiilor politico-manageriale ocupate cu succes anterior campaniei electorale.
Candidații noștri, prin funcțiile anterioare, mai mult ori mai puțin comparative între ele, diferă semnificativ și astfel am identificat o diversitate de experiențe politice, cu implicații serioase asupra capacității de abordare a problemelor complexe, pentru o mai bună influențare și convingere a electoratului. Am acordat atenția cuvenită și nivelului de dobândire a unei experiențe politice extinse a candidaților, evidențiindu-le rolul semnificativ pe scena internațională sau ca europarlamentari. Aceștia, prin sfera relațională și de contacte în străinătate, pot oferi o bună bază de cunoaștere în domeniul securității naționale și pentru înțelegerea unitară a securității colective și comune.
Aceste aspecte, la un loc, configurează robustețea psihică a candidaților, care pentru unii, evident în echilibru, emană laudabil multă vigoare, putere și forță de comunicare convingătoare, dinamism și impetuozitate în susținerea ideilor și cauzei (chiar dacă sunt depășite), iar pentru alții, prea sensibili, generează mai puțin vigoare, vitalitate redusă și insuficientă vlagă și evlavie în dialog cu concurenții, putând produce sau adânci dezorientarea politică.
Pe timpul oricărei campanii electorale apare acea imprevizibilitate situațională, pe care noi o apreciem ciudată. Este vorba despre insuficiența informațiilor legate de candidați, evaluări periodice cu punctaje total diferite, chiar contradictorii, implicarea nefirească a președintelui, hotărâri justițiare părintești, ce au produs adevărate prăbușiri în sondaje, culminând cu retrageri uimitoare din cursa electorală.
Ne-a reținut atenția conținutul Programelor Politice ale candidaților, de unde am reținut multe direcții strategice de acțiune și implicare, cu planuri și programe destul de adecvate, dar numai toate la un loc pot constitui un adevărat Proiect de Țară, atât de necesar și așteptat pentru binele viitor al României. Sunt abordate cu curaj problemele interne ale țării, problemele delicate ale relațiilor noastre în plan regional, european și euroatlantic, ceea ce evidențiază odată în plus cunoașterea realității în dinamica în care trăim.
Multe dintre liniile directoare sunt promisiuni ale partidelor și candidaților și, de aceea, le apreciem ca având un mesaj populist, fără rigoare de elaborare, lipsindu-le detalii clare privind (re)sursele necesare și utilizate, fezabilitatea lor și, mai ales, înscrierea lor în dezvoltarea durabilă a României. În consecință, și acestea pot diminua credibilitatea, zadarnicind așteptările electoratului.
Suntem încântați că există o preocupare comună a candidaților pentru rezolvarea oportună și optimă a tuturor problemelor litigioase și juridice legate de pensii, aspecte lăudabile, dar care presupun mai multă viziune economică pentru sustenabilitatea acestora. Majoritatea programelor electorale prezentate nu oferă suficiente soluții și rezolvări concrete, bazate pe strategii de domenii, ci se cantonează mai mult pe angajamente generale, care dau bine la atragerea voturilor. Candidații nu țin cont de faptul că electoratul a devenit, în ultima vreme, un bun cunoscător al problemelor actuale cu care se confruntă țara noastră și, astfel, pot să aprecieze mesajele lor ca fiind numai niște promisiuni, ce exprimă doar intențiile politice ale candidaților și partidelor politice.
Față de cele prezentate, concluzionăm legalitatea tuturor înscrierilor, justificarea participării lor după criteriile noastre, apariția unor ierarhizări valorice și de opțiune din partea electoratului, având la bază condițiile politice locale și naționale create candidaților, experiența politică anterioară a acestora, prezentarea fiecăruia în fața susținătorilor și simpatizanților, dar poate cel mai mult datorită (re)surselor. Pentru ceilalți candidați, care nu-i putem regăsi în fruntea estimărilor noastre și ale dumneavoastră, îi apreciem ca având potențial, dacă își consolidează strategiile politice și de atragere a electoratului.
Nu am lăsat deoparte opiniile publicului față de candidații noștri. În general, beneficiază de imagini pozitive, cu sau fără retușuri, în primul rând din partea partidului sau ce și-a creat-o în fața electoratului, dispun de o comunicare pe înțelesul tuturor, fără filozofeală sau prețiozități de limbaj european, mult curaj și spontaneitate în prezentarea ideilor valoroase pentru populație, deseori combativitate și activism rațional și mereu prospectiv în confruntarea politică, umanism desăvârșit în împrejurări tragice și capacitatea de înțelegere superioară a realității într-o efervescență permanentă.
Cele mai enumerate și larg dezbătute sunt criticile alegătorilor, care vizează, în general: lipsa de inițiative politice; ineficiența în gestionarea crizelor; stilul de comunicare (apreciat ca „limbaj de lemn” și lipsit de spontaneitate), fiind plictisitor și fără substanță; implicarea în scandaluri și controverse de partid și de corupție; greșeli în funcțiile anterioare; retorica polarizantă, provocatoare și radicală etc. Concluzionăm că opiniile alegătorilor vor fi destul de diferite, dar concrete, vizând competența candidaților, ierarhizându-i pe cei care au déjà avantaje politice, recomandându-i pe cei activi în planul politicii actuale, care susțin și „noutățile”, dar și înfierând cu timiditate pe cei controversați prin trecut, comportament, discurs, mesaj și prezentare.
Electoratul nu poate uita cu ușurință scandalurile și controversele în care au fost implicați unii candidați, cum ar fi: gestionarea pandemiei, participarea îndoielnică la unele activități și acțiuni, trecutul politic dubios, corupția cu sprijin politic continuat, discursurile provocatoare și retorica naționalistă, acuzațiile de plagiat, folosirea de fonduri de partid pentru interese personale în campania electorală etc.
Un mare neajuns sau o insuficiență la nivelul candidaților apare ca urmare a lipsei gândirii strategice, aceasta având sorgintea în inexistența sau precaritatea unei strategii electorale la nivelul structurii politice din care face parte candidatul sau care sprijină, declarat, candidatura unei persoane.
După părerea noastră, gândirea strategică a oricărui candidat îi poate asigura și garanta o comunicare mai exactă, opusă simplelor opinii, o cunoaștere bazată mai mult pe rațiune, mai profundă în perceperea realității în dinamică. Astfel, aceasta se bazează pe știință, artă și plan, devenind mult mai logică, implicând raționamente pe baza cărora să se facă predicții creative asupra oricăror situații nou apărute sau chiar asupra acțiunilor sau strategiilor celorlalți participanți la campania electorală. Pentru că gândirea strategică implică o abordare programatică, este necesar să se bazeze pe un plan.
Să încercăm să răspundem la întrebarea: „Cine va fi sau poate fi viitorul Președinte al României?”, ca rezultat situațional în urma campaniei electorale planificate politic cu respectarea constituțională. Acesta va fi recunoscut ca învingătorul merituos al confruntărilor politice electorale, întrunind în ambele tururi votul suficient și plin de entuziasm al cetățenilor. Alesul poate fi și cel care „câștigă” alegerile prezidențiale, fiind agreat surprinzător într-o bună măsură de cetățeni, dar sprijinit, susținut, dorit și recunoscut „de afară”, cu trăsături psihologice puternice și îndemânări managerial-lucrative în devenire, selectiv și părținitor față de interesul național. Vom trăi și vom vedea!
Gl.(*) prof.univ. dr. Constantin Onișor
Membru corespondent al AOS-R
Secretar General al PNR
Discussion about this post