Eleganța în adidași – de la sală, până pe covorul roșu?

Mereu m-am simțit puțin demodată. Ce pot să zic, nu m-au atras niciodată pantalonii scurți care să-mi lase fesele la vedere și nici după rochițele comuniste care sunt acum la modă nu mă prea dau în vânt.

Îmi zicea anul trecut o prietenă că se duce-n Vamă și trebuie musai să-și ia șalvari, borsetă, pălărie nu mai știu cum și alte câteva chestii. Un dulap întreg. Ciudat, eu când mă gândesc la mare, îmi spun nu cumva să uit costumul de baie și cam atât.

O altă modă care mă lasă fără cuvinte e asta cu adidași cu fustă scurtă sau rochie. De multe ori, o rochie elegantă, nu vreun capot luat în grabă din maldărul de rufe. De la Selena Gomez și până la femeia care iese la alimentara din colț să-și ia o pâine, toate par s-o fi luat razna după moda asta. E incomodă. Mi-e greu să-mi închipui că în canicula asta de patruzeci de grade e plăcut să umbli cu niște adidași groși și șosetuțe asortate. Sau poate sunt fără șosete. Ține-mă, Doamne.

Nu mai poți să ieși din casă fără să dai peste cinci femei dichisite, elegante cu niște orătănii butucănoase în picioare.

Incomode și care strică și tot outfit-ul. Acuma, eu înțeleg că Taylor Swift așa poartă sau Gigi Hadid sau pe cine or mai admira fetele astea. Și le vezi în revistă și arată bine și tot articolul laudă vestimentația respectivei. Desigur, n-o să citești nicăieri despre cum le miros picioarele acestor femei, ce bășici le lasă și alte asemenea. Și la urma urmei, chiar dacă nu ai probleme cu astea, tot nu ești milionară. Nu îți permiți douăzeci de perechi diferite de adidași, așa că iei unii albi să meargă la toate.

Pe care după îi porți zi de zi și până la sfârșitul lunii, oricum s-au murdărit și în loc de albi, sunt gri, și oricum au început să se cojească și să se rupă.

Înțeleg dorința asta de a arăta ca într-o revistă, dar nu pot să nu mă gândesc la întrebarea aia, dacă toți din jurul tău se aruncă de pe bloc, te arunci și tu? Așa de rău am ajuns că nu știm să ne dăm singuri seama când ne e cald și arătăm oribil? Sacrificăm confortul pentru a arăta ca vreo vedetă mondenă de peste ocean sau ca vreo influenceriță simpatică de pe Instagram.

Uităm că doar pentru că purtăm aceiași pantofi, nu înseamnă că suntem aceiași oameni.

Se zice că imitația e cea mai sinceră formă de a flata pe cineva, dar sincer, mie mi se pare doar un alt mod de a-ți vinde libertatea. Nu mai știm cine suntem, așa că putem fi oricine. Sau nu?