Vreți să salvați planeta? Mâncați mai puțină carne!

Experții ONU fac un apel pentru încetinirea încălzirii globale prin consumarea unei cantităţi mai mici de carne şi creşterea alimentelor bazate pe plante.

Consumul ridicat din Occident de produse din carne și lactate alimentează încălzirea globală arată un important raport despre utilizarea solului și schimbările climatice. Asta nu înseamnă că oficialii și oamenii de știință fac apel să devenim vegetarieni sau vegani, relatează BBC.

Ei susțin că mai multe persoane ar putea fi hrănite folosind resurse mai puține dacă fiecare om ar reduce consumul de carne. 58% din emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din producerea alimentelor vin din produsele animale, arată BBC.

Documentul pregătit de 107 oameni de știință pentru Comisia interguvernamentală pentru modificări climatice care se va întruni la Geneva, arată că dacă solul ar fi folosit mai eficient ar putea stoca mai mult din carbonul emis de oameni.

Practic plantele absorb CO2 din atmosferă și depozitează carbonul în sol. Tăierea pădurilor și practicile dăunătoare din agricultură duc la deteriorarea acestei capacități.

Când solul e degradat carbonul este eliberat din nou în atmosferă sub formă de CO2 iar dezvoltarea plantelor este compromisă. Schimbările climatice grăbesc acest proces. Temperaturile ridicate duc la descompunerea materiilor organice din sol și măresc emisiile de gaze cu efect de seră.

“Nu le spunem oamenilor să nu mai mănânce carne. În unele zone oamenii nu au alternativă. Dar este evident că în Occident mâncăm mult prea multă carne” a spus profesorul Pete Smith, de la Universitatea din Aberdeen.

Raportul îndeamnă la acțiuni concrete de a opri deșertificarea și deteriorarea solului, ambele contribuind la schimbarea climei.

Un alt raport ne bagă chiar în sperieți. Chris Barrie, un amiral pensionat şi fostul lider al Forţelor de Apărare Australiei care spune că „după războiul nuclear, încălzirea globală produsă de umanitate este cea mai mare ameninţare la adresa vieţii pe planetă”.

„Un viitor apocaliptic nu este inevitabil, dar fără măsuri drastice şi imediate, viitorul nostru nu arată bine”, mai spune Barrie.

Andrew King, lector pe ştiinţă climatică la Universitatea din Melbourne care nu a fost implicat în redactarea raportului, spune că evenimentele enunţate de acesta sun plauzibile, deşi nu se aşteaptă ca civilizaţia umană să dispară în 2050: „Fără îndoială, încălzirea globală este o ameninţare serioasă pentru civilizaţia umană”. Cu toate că spune că se aşteaptă ca problemele menţionate de raport să existe până în 2050, King nu este sigur de cât de răspândite vor fi.

Viitorul prezis de raport este unul plin de catastrofe globale. David Spratt şi Ian Dunlop, cercetători în schimbări climatice, avertizează că încălzirea globală reprezintă o „ameninţare existenţială la adresa umanităţii pe termen scurt şi mediu”.

Folosind concluzii ştiinţifice pre-existente, cei doi au ajuns la concluzia că o reştere a temperaturilor globale cu 3 grade celsius până în 2050 înseamnă că 55% din populaţia lumii pe 35% din teritoriul său reprezintă mai mult de 20 de zile căldură letală pe an, „dincolo de potenţialul de supravieţuire al umanităţii”.

Într-un asemenea scenariu, multe ecosisteme, inclusiv cele din zona arctică, pădurea amazoniană tropicală şi recifurile de corali s-ar prăbuşi. De-a lungul Africii de vest, Americii de Sud tropicale, în Orientul Mijlociu şi în Asia de sud-est ar fi mai mult de 100 de zile pe an de căldură mortală, ceea ce ar duce ca peste 1 miliard de oameni să părăsească aceste regiuni.

Producţia de alimente ar fi şi ea afectată din cauza scăderii catastrofale a populaţiilor de insecte, căldură prea puternică pentru ca oamenii să supravieţuiască în mai multe regiuni cheie ale producţiei de alimente, precum şi din cauza deficitului cronic de apă potabilă. O astfel de scădere dramatică în producţie va afecta şi preţurile care ar creşte exponenţial, spun autorii lucrării.

Creşterea nivelului oceanelor şi mărilor va face ca mulţi dintre locuitorii din Mumbai, Jakarta, Guangzhou, Hong Kong, Ho Chi Min City, Shanghai, Bangkok şi Manila să părăsească aceste oraşe. În jur de 15 milioane de locuitori din Bangladesh ar urma să părăsească şi ei ţara.