Să spunem că asta e o a doua parte neoficială a articolului nostru despre cum să fii elegant. Urma să fie unul din sfaturi, dar mi-am dat seama că treaba asta cu luatul în serios e mai complexă un pic și merită un articol separat.
Când încerci să fii o persoană mai bună, să-ți schimbi stilul de viață și să devii un om admirat de colegi, e foarte greu să nu te iei în serios. Doar știi că faci lucruri bune și că ești pe drumul corect și în mintea ta, încep să se strecoare stereotipuri și idei preconcepute despre ce înseamnă asta. Ajungi să te iei prea în serios, să nu râzi niciodată și să-i privești de sus pe ceilalți. Nu e bine. Poți să ai toată eleganța din lume, dacă nu ai și modestie, e degeaba.
E foarte important să-ți amintești să mai și râzi de tine însuți, să faci haz de necaz și să menții o atmosferă destinsă când e cazul.
Dar treaba cu luatul în serios e o sabie cu două tăișuri. Pe de-o parte, ajungi să te crezi mai bun decât restul și să te distanțezi de oamenii din jur. Pe de alta, riști să nu mai faci nimic. Te paralizează frica de eșec, teama că o să te faci de râs și că la un om de rangul tău, nu se cade așa comportament.
Devenim perfecționiști și ezităm când vine vorba de lucruri noi. Nu dansăm la o nuntă, pentru că noi nu știm să dansăm. Nu cânt, n-am voce.
Lasă-mă, tati, desenează singur că eu nu știu.
Ne luăm atât de în serios că ajungem în pragul absurdului. Ne e frică că o să râdă proprii copii de noi, dar ar fi bine să ne amintim că am fost cu toții copii cândva.
Am trăit fără frică și am încercat lucruri noi, chiar dacă nu ne pricepeam la el.
Vedeți voi, un copil știe că nu poate să i se întâmple mare lucru, chiar și dacă eșuează. Un copil trăiește mult mai în prezent și știe doar ce vrea să facă acum. Nu se gândește ce vor zice ceilalți copii despre el în cinci minute, pentru că foarte probabil, în cinci minute, va fi ocupat cu altceva deja. Și prietenii săi la fel.
E o atitudine pe care am putea să o adoptăm în viețile noastre, adulți fiind. La urma urmei, care-i cel mai rău lucru care ți se poate întâmpla? Arăți stupid și râd ceilalți de tine un minut. Foarte grav.
Ce nu realizăm mulți e că arăți și mai stupid cu brațele încrucișate și cu privirea ațintită în pământ – eu nu fac pentru că nu știu.
Nu știi, dar dacă faci, poate înveți.
Discussion about this post