Auzim des că ar trebui să punem deoparte cinci minute din zi să privim în jur, că dimineața, în loc să întindem primul lucru mâna după telefon, ar trebui să stăm să ne uităm pe geam, să observăm cerul, ceilalți oameni (care foarte probabil merg și ei cu nasul în telefon).
E o idee bună, logică. Știți gluma aia cu doi programatori stau de vorbă și unul îi zice celuilalt „Ai văzut ce cer mișto e afară?”, la care al doilea îi răspunde „Nu, dă-mi și mie link-ul”? Era adevărată acum câțiva ani, dar între timp, s-a extins și include cam toată populația, nu doar pe cei cu job în domeniu.
Privim atât de rar cerul, lumea din jur, iarba din parc, natura, păsările și toate lucrurile astea care fac Pământul ăsta așa frumos. Dar nu despre asta e vorba.
Culmea e că nu mai privim doar într-un ecran, ci în mai multe. Nu numai că nu suntem atenți la lumea adevărată, dar nici la cea virtuală.
În ziua de azi, e la modă să practici multi-tasking. Cine mai stă locului să urmărească un clip pe YouTube sau un film pe Netflix?
Între timp, mai intri pe calculator să vezi dacă ai mai făcut vieți la Candy Crush, aprinzi din doi în trei telefonul să vezi ce mai e pe Facebook, vorbești cu niște amici pe Whatsapp, și dacă tot ai intrat, ia vezi dacă și-a făcut Alin ziua pe Snapchat.
Pe calculator, avem deschise șapte ferestre – într-una merge muzică, în vreo două, niște site-uri de știri pe care ne prefacem că le citim, undeva eternul Facebook, în alta o căutare după piesa aia care-ți trebuie la mașină și tot așa.
E un obicei prost, pentru că în ciuda a ce auzi, multitasking-ul ăsta nu te ajută să rezolvi mai multe probleme odată. Dimpotrivă, te obosește, îți consumă atenția în mod inutil și te trezești că îți ia mult mai mult să le faci pe toate „în același timp” decât ți-ar fi luat să le faci individual.
Suntem de părere că trebuie să fim mereu conectați, mereu disponibili, așa că ne petrecem majoritatea zilei schimbând mesaje, citind statusuri, scrolluind știrile… și pare că ziua a trecut imediat. Ne întrebăm, cum a fost ziua de azi? Că noi n-am apucat s-o vedem cum trebuie.
Ideea asta de a fi mereu conectat e o iluzie, o cursă care nu se va termina niciodată. Pentru că tu n-ai cum să știi toate lucrurile care sunt pe Internet. Mereu vor fi informații noi de aflat și prietenii tăi vor avea mereu ceva nou de povestit. Niciodată nu se va termina izvorul ăsta de „știați că” și te vei trezi, bătrân fiind, că viața ta a trecut pe lângă tine, cât tu te luptai să fii la curent cu a altora.
Uite un exercițiu bun. Data viitoare când îți pui un film sau un serial, uită-te doar la el. Nu intra pe telefon, nu da pauză să vezi ce mai e pe rețelele sociale. Cine știe, poate într-o zi, vei putea iarăși să petreci o oră în parc fără să verifici telefonul, fără căști, doar să fii.
Discussion about this post