Forţele armate turcești au lansat miercuri o ofensivă în nordul Siriei, a anunţat preşedintele Recep Tayyip Erdogan printr-un mesaj pe Twitter, preluat de DPA.
Erdogan a denumit operaţiunea „Izvorul Păcii” şi a afirmat că ţintele sunt Statul Islamic şi miliţiile kurde YPG (Unităţile de Protecţie a Poporului), pe care Ankara le consideră aliate cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), interzis în Turcia. 
„Turcia va declanșa în curând o amplă operațiune, îndelung planificată, în nord-vestul Siriei. Armata SUA nu va sprijini și nici nu va fi implicată în această operațiune”, precizează un comunicat al Casei Albe. „Forțele militare SUA, care au învins ISIS, nu se vor afla în aria de operațiuni”, se arată în comunicatul publicat după o convorbire telefonică avută între președintele SUA, Donald Trump cu președintele turc, Recep Erdogan.
Atacul Turciei asupra nord-vestului Siriei poate avea mai multe semnificații, având în vedere și unda verde dată de președintele american Trump, cu câteva zile în urmă, deși americanii au sprijinit și antrenat forțele kurde împotriva statului islamic, contribuind decisiv la înfrângerea ISIS.
Poate fi un semnal că americanii nu mai sunt interesați de zona de conflict siriană și că doresc ameliorarea relațiilor politico-militare cu cel mai important aliat din zona Orientului mijlociu, Turcia.
După puciul eșuat, din iulie 2016, din Turcia, în care o parte a armatei și a societății turce a încercat să-l răstoarne de la putere pe președintele Erdogan, relațiile dintre cele două state, SUA și Turcia s-au răcit considerabil.Activitatea la baza NATO de la Incirlik a fost afectată, turcii acuzând SUA de implicare în acest puci eșuat și pe Fethullah Gülen, predicatorul turc, fost aliat al lui Erdogan, stabilit în SUA de mulți ani și pe care autoritățile tuce îl vor extrădat.
A urmat o apropiere a Turciei de Rusia pentru a stabili sferele de influență în regiune, pe fondul conflictului sirian început în 2011.Acest lucru nu a putut fi pe placul SUA pentru care regiunea respectivă a însemnat mereu o rută importantă economică.
Pe de altă parte, aflat în plin declin politic după pierderea alegerilor locale în principalele orașe din Turcia, Istanbul, Ankara și Izmir, prin partidul care l-a propulsat și l-a susținut mereu, AKP-Justiție și Dezvoltare, președintele Erdogan este dornic să revină și să recapete încrederea turcilor.O astfel de manevră ar urmări să continue planurile lui de reclădire a influenței neo-otomane în regiunea Orientului Mijlociu, ambiții care l-au caracterizat mereu de când a preluat puterea la începutul anilor 2000 ca prim-ministru, apoi ca președinte care a și schimbat fundamental constituția Turciei pentru a spori prerogativele șefului statului, care devine pentru prima dată în istoria modernă a țării și șeful guvernului.
Astfel, beneficiind de modificările constituționale de acum doi ani și de neînțelegerile între marile puteri în privința conflictului sirian, președintele Erdogan poate visa să fie un nou ”Sultan” al Orientului Mijlociu, pe fondul vechilor conflicte între turci și kurzi care sunt unul din cele mai numeroase popoare din zonă, fără a avea un stat propriu.
Rămâne de văzut ce răspuns vor da și celelalte state din zonă, în special Iranul, principalul aliat al președintelui sirian, Bashar Al-Assad, la noua ofensivă turcă pornită astăzi în nord-vestul Siriei.
Discussion about this post