Citeam adineauri o discuție pe o platformă de socializare despre alegerile prezidențiale. Discuția părea să se învârtă în jurul Domnului Sfânt și cum să facem să votăm cu Dumnezeu în suflet. Bineînțeles, nici nu începuse bine dezbaterea, că lumea a și alunecat în vechea poziție de țațe-n piață „ba io cu Barna”, „ba io cu Iohannis”.
Te uiți la cât de dispuși sunt românii să-i dea în cap celui care votează diferit și îți dai seama cât ne-am îndepărtat de învățăturile Sfântului Andrei. Păi ăsta se cheamă „creștinism”? Sărim unii la alții cu injurii doar pentru că avem idei diferite despre cine să conducă țara?
Cu așa atitudine, vai de capul nostru…
În opinia mea, să votezi cu Dumnezeu în suflet înseamnă să faci ce-ți pare ție a fi corect, dar cel mai important, să faci ce poți pentru a înapoia țara la un ritm mai creștin, în care nu ne scoatem unii ochii altora și vrem toți ce-i mai bine pentru Neamul Românesc.
Tare mă tem că ne-am dezamăgit Apostolul. Sfântul Andrei, ocrotitorul acestei frumoase țări, e un simbol al curajului, al îndrăznelii. În poveștile de odinioară, acesta era asociat cu lupii neînfricați. Sfântul Apostol Andrei nu se temea să ducă mai departe adevărul și Cuvântul Sfânt, iar noi, ca urmașii săi spirituali de astăzi, cum îl cinstim? Alegând hoți și mincinoși în funcții publice? Votând politicieni speriați să nu supere stăpânirea vestică?
Pai Sfântul Andrei nu ar fi tolerat așa ceva și tocmai de aceea, dacă vrem să votăm cu Domnul în suflet, ar cam fi cazul să ne orientăm către un candidat la fel de curajos, un lup al adevărului, un om care nu se teme să spună lucrurilor pe nume și să înfrunte orice pericol amenință țara.
Dacă ați urmărit dezbaterile electorale, știți poate despre cine vorbesc. Ninel Peia, candidatul Partidului Neamul Românesc, a fost singurul dintre invitați care a avut îndrăzneala să spună lucrurilor pe nume, să-și exprime dorința de a vedea țara asta reîntregită și să critice influențele soroșiste din România, influențe care par să vrea doar să ne dezbine și să ne distrugă poporul.
Domnul Peia a spus mereu că el merge cu crucea Sfântului Andrei în frunte și a luptat în trecut pentru ca adevărul să se facă auzit (a fost demis din PSD, în momentul în care domnului Liviu Dragnea nu i-a convenit ce avea de spus).
Dânsul a dat dovadă de un patriotism admirabil si de o dragoste puternică pentru tot ce e românesc.
Deviza domnului Peia, „Sunt român și punctum!” (o referire la faimosul discurs al lui Mihai Eminescu de la 1871), însumează atitudinea sa în fața amenințării globaliste ce ne paște pământurile.
În timp ce alți candidați se pitesc după declarații vagi, de genul „Voi interzice tăierea pădurilor”, numai domnul Peia îndrăznește să spună că asta nu ar rezolva criza lemnului cu nimic, din moment ce mafia lemnului oricum e, prin definiția ei, ilegală. În schimb, domnul Peia propune să interzică vânzarea și exportul de lemn (printre altele) pentru a potoli această criză. Ceva la care să ne gândim cât protestăm în stradă pentru acel pădurar ucis, nu?
Întrebarea nu e „crezi sau nu în politicieni?”, întrebarea e „crezi in Sfântul Andrei? Dar în Mihai Eminescu?”. Când găsești răspunsul, soluția devine clară.
Discussion about this post