30 de ani la Malta, cotitura istorică care a schimbat lumea

Pe 2-3 decembrie 1989, la o săptămână după încheierea celui de-al XIV-lea Congres al PCR, preşedintele SUA George H.W. Bush şi liderul sovietic Mihail Gorbaciov se întâlneau la Malta. După această întâlnire, începea Revoluţia în România, iar Nicolae Ceauşescu şi toate directivele trasate la Congresul al XIV-lea deveneau istorie.

La 30 de ani de la întâlnirea Bush-Gorbaciov, desfăşurată pe crucişătorul sovietic Maxim Gorki, una dintre întrebările rămase fără răspuns este dacă, în discuţiile lor, liderii celor două superputeri s-au referit explicit la Nicolae Ceauşescu sau România. Avea semnale Ceauşescu că urmează să fie debarcat?

AGENDA UNUI REFORMATOR FERICIT

În 1993, la Paris, Gorbaciov a pu­blicat o parte din interviurile şi ste­nogramele întâlnirilor sale sub incitantul titlu „Avant-memoires” (bo­te­za­te şi mai comercial, în traducerea Edi­turii Nemira, „Memorii”). „Nu exis­­tă reformatori fericiţi…”, ofta în pre­­faţa lor ţarul care pierduse co­roana im­periului destrămat.

Dar în decembrie 1989, de ce să nu fi fost mulţumit?! Gorbaciov schimbă istoria – titrau atunci agenţiile de presă. La 25-26 noiembrie discutase cu Mitterand. În prima zi a lui decembrie – altă întâlnire istorică: la Vatican, cu Papa Ioan Paul II. De-aici, direcţia Malta. Două zile (2-3 decembrie), urmare a invitaţiei preşedintelui american, se întâlnise cu el la bordul vasului sovietic „Maxim Gorki”.

Cert este că, aşa cum reiese din versiunea sovietică a steno­gr­a­me­lor întâlnirii Bush-Gorbaciov, fostul lider sovietic a catalogat întâlnirea ca fiind o „cotitură istorică”, afirmă istoricul Lavinia Betea, într-un articol publicat la 3 decembrie 2009.

S-au delimitat şi la Malta <sferele de influenţă>? <Nu urmărim nici un ţel în America Centrală, nu dorim să cucerim baze pentru arme şi nici puncte de sprijin>, i-a promis Gorbaciov lui Bush. <Am apreciat mult reacţia pe care a avut-o Uniunea Sovie­tică şi dvs. personal faţă de aceste schimbări dinamice şi în acelaşi timp fundamentale>, i-a răspuns Bush referin­du-se la Europa şi nu­min­du-l pe Gorbaciov <catalizatorul> lor.

„COTITURA” MALTEI

În pofida mulţimii de analize şi speculaţii asupra întâlnirii de la Malta, dispunem în prezent exclusiv de versiunea sovietică a steno­gr­a­me­lor. Aşa cum le-a publicat ultimul li­der al PCUS. Întrevederea a fost eva­luată de însuşi Gorbaciov ca fiind o „cotitură istorică”. El a făcut şi aso­cierea cu Yalta („îndată ce începem tra­tativele, se aud glasuri care strigă «o nouă Yalta»!”). S-au referit liderii ce­lor două superputeri, explicit, la Ceauşescu ori România? Întervievaţi în diferite împrejurări, şi Gorbaciov, şi Bush au dat acelaşi diplomatic răs­puns: „Nu-mi amintesc”. Cert este că anumite momente ale întreve­derii n-au fost consemnate (fiind „între patru ochi”) şi anumite pasaje înregistrate n-au fost făcute publice încă.

De altfel, conform raportului DIE al Se­curităţii, datat la 2 decembrie 1989, într-un recent interviu Geoge H.W.Bush se re­ferise astfel la România: <Aş dori să văd unele acţiuni şi în această ţară. Nu ştiu când se va întâmpla acest lucru. Am trimis în România un nou ambasador, Alan Green, care îmi este prie­ten. L-am trimis în România tocmai pentru că este un om ferm şi intransigent, ce cunoaşte bine păre­rile mele des­pre democraţie şi libertate. Cred că Alan Green a plecat la 29.11.1989 spre România şi el va pre­zenta punctul nos­tru de vedere, al meu personal preşedintelui Nicolae Ceauşescu. În orice caz, vom încerca, dar va fi foarte greu>.

România,  joc oscilant între Vest și Est

Acelaşi departament raportase la 1 decembrie că, în cadrul con­sul­tă­ri­lor cu administraţia de la Washin­gton, Guvernele Angliei, Franţei, RFG şi Italiei au insistat pentru <res­pec­tarea de SUA a înţelegerilor convenite anterior cu statele vest-europene, ca fiecare dintre acestea să aibă un rol sporit în influenţarea situaţiei din Europa de Est, astfel încât să-şi asi­gure promovarea propriilor interese pe termen lung în această zonă>. <Cu 20 de ani în urmă i se reproşa Ro­mâ­niei că se apropie prea mult de Europa Occidentală, iar acum că nu face îndeajuns pentru a intra în Eu­ropa!> comentase situaţia fostul şef al diplomaţiei, Ion Stoian”, se arată în articolul publicat în cotidianul Jurnalul Naţional de Lavinia Betea.