Istoricul Alex Mihai Stoenescu a dezvăluit în volumul „Cronologia evenimentelor din decembrie 1989” că înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu de la conducerea României a fost hotărâtă la întâlnirea Bush-Gorbaciov de la Malta, contrazicând documente și declarații oficiale care au infirmat existența unor astfel de discuții.
Fost vicepremier şi membru CFSN, Gelu Voican Voiculescu a afirmat într-un interviu ce face parte dintr-un proiect mai amplu privind Revoluţia că România se afla într-o situaţie specială şi avea de ales între două rele.
Cele două alternative: Ceaușescu sau rușii
„M-aţi întrebat de ’89. Trebuie să particularizăm puţin analiza, remarcând că noi eram într-o situaţie specială, până atunci, pentru noi alternativă nu era ca în restul ţărilor, comunismul sau libertatea, la noi era Ceauşescu sau ruşii. Şi atunci orice tentativă de a-l înlătura pe Ceauşescu deschidea posibilitatea ca să vină în fruntea partidului un om al ruşilor. Ei, sentimentul ăsta, de demnitate naţională, ne-a făcut să îi înghiţim lui Ceauşescu toate teribilismele dictatoriale, spunând că noi toţi spuneam măcar ne stăpâneşte unu de-al nostru, nu un om al ruşilor. El a sesizat această particularitate a situaţiei romaneşti şi a exploatat-o din plin, jucând pe coarda sensibilă a naţionalismului nostru. Se vorbeşte de comunism naţionalism, e o contradicţie în termeni, comunismul e prin excelenţă internaţionalism, naţionalismul nu e compatibil cu comunismul, dar, mă rog, în lipsa unor termeni adecvaţi, se formulează tot felul de împerecheri nefericite de cuvinte. Practic, România asistase la căderea regimurilor din lagărul socialist şi mai rămăsesem noi şi Albania”, a declarat Gelu Voican Voiculescu.
Ceauşescu, înlăturat la Malta de Bush și Gorbaciov
În cartea sa, „Cronologia evenimentelor din decembrie 1989”, istoricul Alex Mihai Stoenescu scrie că Serviciul de Securitate românesc a aflat despre hotărârea luată de preşedintele SUA, George H.W. Bush şi liderul sovietic Mihail Gorbaciov la întâlnirea de la Malta privind înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu, dintr-o sursă primară şi demnă de încredere, fapt ce denotă profesionalismul la care ajunsese serviciul de informaţii românesc, dacă avea o sursă la o astfel de întâlnire.
Ceauşescu susţinea teoria înlăturării din exterior
Primul care a susţinut varianta complotului extern, chiar în timpul Revoluţei, a fost Nicolae Ceauşescu. În toate intervenţiile sale de până în 22 decembrie, el a susţinut teoria unui complot extern, a <agenturilor străine> şi a serviciilor de spionaj străine, din Ungaria (în mod special), dar si din URSS (şi din alte ţări foste comuniste, care, între timp, adoptaseră un regim democratic) sau din Occident (SUA, în mod special); un alt termen folosit în acuzele sale este acela de „acţiuni teroriste” ale presupuşilor complotişti străini.
Radu Portocală, autor francez, de origine română susține teza înlăturării de la Moscova
Radu Portocală, în volumul <România – autopsia unei lovituri de stat – în ţara în care a triumfat minciuna> (în româneşte de Ioana Cantacuzino, Agora Timişoreană şi Editura Continent, 1991), porneşte de la premisa că revoluţia română a fost un amestec de fals şi real, mai exact un <corolar al perestroikăi> , România fiind de multă vreme un laborator pentru experienţele politice sovietice (încă din 1944, se presupune).
Conform tezei lui Radu Portocală, creierul loviturii de stat din România a fost Moscova (respectiv, Mihail Gorbaciov), conspiraţia internă (a românilor) fiind doar simbolică. Autorul francez de origine română consideră că Gorbaciov a iniţiat procesul politic al prăbuşirii lui Ceauşescu încă din 1987, după revolta muncitorilor de la Braşov, care a indicat limpede că şi în România este posibilă o schimbare politică reformatoare.
Discussion about this post