Pe 14 februarie 1935, în satul Pererâta, judeţul Hotin, România (azi R. Moldova) s-a născut unul din marii poeți români care a promovat dragostea de neam și de limba română, Grigore Vieru.
Este poetul al cărui cel mai mare vis în viață a fost să treacă Prutul. Dacă unii au visat să ajungă în spațiu, Grigore Vieru a visat simplu și demn. A dorit, toată viața lui să ajungă în țara mamă și să-și îmbrățișeze frații.
Cu un an înainte de absolvirea Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău, fac. Filologie şi Istorie, în 1957, Grigore Vieru debutează editorial, cu placheta de versuri pentru copii, „Alarma”. Fiind apreciat de criticii literari, ulterior apar de sub tipar mai multe culegeri pentru copii.
În 1968 publică volumul de versuri „Numele tău”, cu o prefață de Ion Druță. Critica literară chișinăuiană apreciază lucrarea drept cea mai originală apariție poetică a vremii. În același an, cartea devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană.
Anul 1970 aduce pe lume celebrul „Abecedar”, semnat în comun cu Spiridon Vangheli, şi ilustrat de pictorul Igor Vieru. Câțiva ani lucrarea nu a fost admisă pentru tipar, fiind considerată de autoritățile sovietice, una naționalistă.
În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegații de scriitori. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei Secolul XX, Dan Hăulică, Ştefan Augustin Doinaş, Ioanichie Olteanu, Geo Şerban şi Tatiana Nicolescu. Grație implicării și colaborării cu Uniunea Scriitorilor din România, cu sprijinul câtorva prieteni de suflet, apar mai multe plachete de versuri de Grigore Vieru.
În 1989, Vieru este ales la Chișinău, în Parlamentul independenței ca deputat al poporului.
În zbuciumata perioadă de renaștere națională poetul adună în jurul său pe cei mai populari interpreți şi compozitori de muzică ușoară din Basarabia (Ion și Doina Aldea-Teodorovici, Petre Teodorovici, Nina Crulicovschi, etc), poetul întreprinde mai multe turnee în România.
În 1990, Grigore Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Române, iar în 1992, Academia Română îl propune pentru premiul Nobel pentru Pace. În 1993, poetul este ales membru corespondent al Academiei Române.
La împlinirea vârstei de 60 de ani, în 1995, Vieru este sărbătorit oficial la București, Iași şi la Uniunea Scriitorilor din Chișinău. În același an, poetul este ales membru al Consiliului de administrație pentru Societatea Română de Radiodifuziune.
După cum a și prezis în poeziile sale, destinul îl leagă de geniul literaturii române – Mihai Eminescu. (Ştiu: cândva, la miez de noapte. Ori la răsărit de Soare, Stinge-mi-s-or ochii mie. Tot deasupra cărţii Sale. ”Legământ”).
Basarabenii îi sunt datori poetului pentru efortul depus în readucerea scrisului latin, scrisului firesc al limbii române, precum și impulsionarea activităților de renaștere națională din 1989.
Promovarea activă și neînfricată a idealurilor și valortilor românești – iată truda, neobosită, de o viață a poetului.
Inima lui Grigore Vieru a încetat să mai bată pe 18 ianuarie 2009. Poetul a plecat dintre noi după un grav accident rutier, suferit în timp ce se întorcea de la Cahul unde l-a sărbătorit pe Mihai Eminescu.
Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Mare Cruce.
Câteva şcoli din Republica Moldova, un bulevard din Chişinău şi o stradă din Iaşi și Buzău poartă numele lui Grigore Vieru. Pe 11 februarie 2010 a fost instalat bustul poetului în Aleea Clasicilor din Chişinău.
Platforma unionistă Acțiunea 2012, invită pe toți cei care respiră și cugetă românește, vineri 14 februarie, la ora 17:30, în Piața Charles de Gaulle pentru a merge organizat la bustul marelui poet din Parcul Herăstrău și a-l comemora.
Acțiuni de omagiere se vor desfășura astăzi și în alte orașe care simt românești: Chișinău, Alba Iulia, Cernăuți.
Discussion about this post