Inovație în domeniul protezelor: „E ca și cum ai avea din nou o mână”

Membrele artificiale pot arăta în zilele noastre foarte natural, iar acum, datorită unei inovații, se poate ca protezele care înlocuiesc mâinile să se miște chiar într-un mod mai natural, scrie Reuters.

În noile experimente, oamenii de știință au arătat că nervii din brațele pacienților pot fi antrenați să controleze mișcările degetelor artificiale.

„Este cel mai important avans în ultimii ani în controlul motoriu pentru oamenii care au suferit amputări”, a spus Paul Cederna, un profesor de chirurgie plastică și inginerie biomedicală de la Universitatea din Michigan.

Una dintre cele mai mari provocări au constituit-o semnalele transmise de nervii celor cu membre amputate. Echipa lui Cedena a întârit semnalele prin înfășurarea unor mici bucăți de mușchi în jurul terminațiilor nervoase, se arată în studiul publicat în Science Translational Medicine.

Pe măsură ce nervii se integrează în mușchi, creierul poate provoca un spasm muscular care produce un semnal suficient de puternic pentru a fi interceptat de mici fire conectate la un calculator din apropiere, care îi „spune” mâinii artificiale să se miște.

„Scopul nostru final e să avem membre artificiale pe care persoana să le vadă ca parte a corpului lor”, a spus Cederna.

Într-un exemplu al funcționării acestui sistem, o femeie care bătea din degete a făcut ca cealaltă mână, artificială, să bată împreună cu ea. „Făcea cu proteza ceea ce făcea cealaltă mână a ei, ca și când ar fi fost parte din ea”, a spus Cederna.

„Acest proces a funcționat de fiecare dată când l-am încercat. Participanții nu învață nimic. Tot ce e de învățat se face prin algoritmi. Asta este diferit față de alte abordări”.

Procedura a funcționat și la un pacient care nu și-a pierdut doar mâna, ci și o parte din braț.

„Este cea mai mișto parte din ceea ce au arătat”, a spus Lee Fisher, profesor asistent la departamentul de anatomie, reabilitare și bioinginerie de la Universitatea din Pittsburgh.

Participanții au mai putut și să ridice obiecte cu un clește, să își miște continuu degetul mare, să ridice obiecte sferice, ba chiar să joace variante ale unui joc în care se folosesc mâinile.

Reuters mai scrie că, deși vorbim de o descoperire extraordinară, nimeni nu poate prezice cu certitudine când va fi pusă pe piață, după cum arată David Putrino, director la un centru de cercetare de la un Spitalul Mount Sinai din New York. „Momentan durează cam 17 ani ca ceva să treacă din laborator în practica clinică propriu-zisă”.