„Concluzia pe care exprimat-o, în urma analizei atât a Deciziei 356/2018 a CCR, cât şi a hotărârii date de CEDO în cauza Kovesi contra României, este aceea că dezlegarile şi considerentele avute în vedere de cele două instanţe vizează planuri juridice diferite, care nu se intersectează şi nu se suprapun”, a scris pe Facebook Dana Gîrbovan.
Potrivit magistratului, CCR a analizat strict raporturile dintre ministrul Justiţiei şi Iohannis din perspectiva raporturilor dintre autorităţi.
CEDO a analizat problema din prisma dreptului individual al lui Kovesi de a ocupa funcţia de şef al DNA până la finalul mandatului, ignorând „complet arhitectura constituţională a statutului procurorilor in Romania” şi că revocarea a fost făcută în exercitarea autorităţii ministrului asupra activităţii procurorilor, conferite de art. 132 din Constituţie.
„Criticile la adresa CCR, bazate pe afirmaţia că aceasta ar fi încălcat un drept fundamental al fostului procuror şef DNA, sunt complet lipsite de fundament. Nicăieri în cuprinsul deciziei CCR nu existat vreo analiză a dreptului individual al fostului procuror şef DNA de a ataca în contencios administrativ decretul de revocare”, punctează şefa UNJR.
De asemenea, Gîrbovan mai explică faptul că CEDO reţine eronat că, deşi teoretic Kovesi avea deschisă calea unei acţiuni în contencios administrativ, aceasta era una formală, CCR blocând controlul instanţei.
„Dacă în cazul României abordarea pur subiectivă, strict prin raportare la persoană, făcută de oficiali de rang înalt a condus la compromiterea unor instituţii şi la subminarea ordinii constituţionale, prin această decizie a CEDO focalizarea pe persoană a fost elevată la nivelul Consiliului Europei, producând efecte asupra tuturor statelor membre”, mai precizează Gîrbovan.
Discussion about this post